Muntii Caucaz

Munţii Caucaz sunt situati la graniţa dintre Europa şi Asia, care se întinde între Marea Neagră şi Marea Caspică, trecând prin Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Rusia, în regiunea Caucaz.Lungimea lanţului este de 1100 km si latimea de 160 km, cel mai înalt vârf este Elbrus (5642 m) înălţime urmat de Dykh - Tau (5204 m).

Muntii Caucaz sunt impartiti in doaua regiuni: Caucazul Mare si Caucazul Mic. In nord se întind „munţii Negri”( 600 m) care sunt acoperiţi de păduri, spre sud munţii au o altidune medie între 1200-1500 m, atingând 3629 m. Mai jos spre sud-vest urmează Caucazul Pontic (600-1200 m), iar spre centru piscurile mai înalte Elbrus (5642 m), Şhara şi Kazbek, spre est se află munţi Surami, acoperiţi de păduri conifere şi foioase ce ating 1926 m. Mai departe spre est Caucazul Caspic este lipsit de păduri.

- Muntii Caucaz sau format in ultima faza geologica (Orogeneza Alpina), deci sunt munti tineri. Procesele de orogeneză au avut loc în perioada cretacică, iar faza cea mai accentuată de încreţire cu ridicarea munţilor actuali a avut loc în perioada târzie a miocenului şi ea cuprinde o perioadă între 100 şi 150 milioane de ani.

- Caucazul Mare:  este lanțul muntos cel mai înalt din masivul Caucaz. Creasta munților este situată pe linia de graniță dintre Rusia, Georgia și Azerbaidjan. Munții se întind pe o lungime de 1.100 km, având lățimea de 160 km. Ei se întind pe direcția est sud-est spre vest nord-vest, de la peninsula Abseron (Marea Caspică) până la peninsula Taman (Marea Neagră) și din sud de la Soci până în nord lângă Baku. În nord se întind „munții Negri” (600 m) care sunt acoperiți de păduri. Spre sud munții au o altidune medie între 1.200 - 1.500 m, atingând 3.629 m. Mai jos, spre sud-vest urmează Caucazul Pontic (600 - 1.200 m), iar spre centru piscurile mai înalte Elbrus, Șhara și Kazbek ce ating altitudinea de 5.642 m. Spre est se află munți Surami, acoperiți de păduri conifere și foioase ce ating 1.926 m. Mai departe, spre est Caucazul Caspic care este lipsit de păduri.

- Clima este temperata în nordul Caucazului si tropicala în sud, însa o data cu cresterea altitudinii, influentele montane se resimt din ce în ce mai mult. La peste 3000 m, în vest, si 3700 m, în est, temperatura medie anuala scade sub zero grade, ceea ce permite dezvoltarea unor ghetari care ocupa o suprafata de aproape 2000 km. patrati. In ultimele decenii, se observa o reducere a suprafetei ocupate de ghetari, probabil, ca urmare a fenomenului de încalzire globala pe care o suporta clima terestra. Cantitatea de precipitatii scade de la vest (1000 mm/an) spre est (600 mm/an). Vegetatia este reprezentata de paduri foarte extinse ce urca pana la 2500-3000 m, dincolo de care se dezvolta tufarisurile si pasunile alpine. Pe culmile cele mai inalte, vegetatia lipseste, peisajul fiind dominat de creste golase si ghetari. Cele mai frecvente mamifere întalnite în Caucazul Mare sunt: ursul brun (Ursus arctos), capra neagra (Rupicapra rupicapra), leopardul (Felis pardus) etc.

Vârfuri peste 5000 m in Caucaz:

- Elbrus (5642 m) 43°21′18″N 42°26′21″E

- Dykh-Tau (5204 m) 43°3′N 43°8′E

- Şhara (5201 m) 43°1′N 43°17″E

- Djanga (5051 m) 43°18′89″N 43°56′71″E

- Kazbek (5047 m) 42°41′51″N 44°31′08″E

- Șota Rustaveli (4860 m) 43°25′92″N 43°43′49″E

- Tebulosmta     (4493 m) 42°64′N 45°32″E

poze: www.adrianfako.com