8 Jul 2016

Gradele de dificultate

Gradul de dificultate al unui traseu de alpinism este o cotatie utilizata pentru a se putea compara dificultatea diferitelor trasee de alpinism.
În sistemul românesc de cotare, se are în vedere dificultatea de ansamblu a traseului. Astfel, un traseu scurt dar foarte greu este cotat la fel sau mai slab decât unul cu pasaje nu prea grele dar foarte lung.


Gradele de dificultate ale traseelor de alpinism:

1A/B = Facile (F) = usor, catarare usoara pe stânca, zapada sau gheata unde nu este necesara folosirea echipamentului sau tehnicilor speciale; mersul pe ghetar; traseele care nu necesita legarea în coarda ca masura de protectie împotriva caderii, exceptie facând mersul pe ghetar.


2A/B = Peu Difficile (PD) = putin dificil, trasee cu scurte pasaje tehnice pentru care se recomanda folosirea echipamentului de asigurare.


3A/B = Assez Difficile (AD) = destul de dificil, trasee cu pasaje de catarat, pante de zapada sau gheata cu unghiul de înclinare cuprins între 45 si 65 de grade.


4A/B = Dificile = dificil (D), trasee sustinute (lungi si cu pasaje periculoase) cu catarare pe stânca, zapada sau gheata, destul de serioase, cu unghiul de înclinare cuprins între 50 si 70 de grade.


5A/B = Très Difficile (TD) = foarte dificil, trasee lungi, serioase, cu diferente mari de nivel care necesita o pregatire tehnica si fizica foarte buna. Pantele de zapada sau gheata au unghiul de înclinare cuprins între 65 si 80 de grade.

6A/B = Extrêmement Difficile (ED) = extrem de dificile, cele mai grele trasee de catarare cu dificultatii continue.


7A/B = ABO minablement difficille = extrem de dificile si periculoase în acelasi timp. 

6 Nov 2015

Muntii Penteleu

Muntii Penteleu sunt localizati în judetul Buzau, pe raza localitatii Gura Teghii la 19 km distanta de orasul Nehoiu.
Masivul Penteleu este format dintr-o culme principala cu desfasurarea nord - sud, în lungul careia se afla toate vârfurile a caror înaltime depaseste 1500 m. De la sud la nord mai importante sunt: Piciorul Caprei (1520 m), Viforâta (1667 m), Penteleu (1772 m), Crucea Fetei (1577 m), Corâiu (1608 m), Ciulianos (1602 m). Între acestea exista largi înseuari la 1400 – 1500 m.

Reteaua hidrografica din masivul Penteleu este tributara râurilor Bâsca Mare, în partea de vest si Bâsca Mica în cea de est.
Bâsca Mare prezinta un bazin asimetric, cu cei mai importanti afluenti (lungi de peste 10 km) situati pe clina vestica a Penteleului (Tamasoiu, Corâiu, Pârâul Porcului, Izvorul cu Ulii, Izvorul Calului, Bâsculita, Cernatu, Milea, Cursele Dogari).
Dupa ce îsi aduna izvoarele de sub vârful Lacauti si vârful Zârna, Bâsca Mare strabate Depresiunea Comandau, iar de la confluenta cu Dârnaul si pâna la unirea cu Bâsca Mica, pe mai mult de 40 km, separa muntii Penteleu de Podu Calului. Cea mai mare parte din acest sector are înfatisarea unui culoar de vale relativ îngust, taiat predominant în formatiuni rezistente. În unele portiuni, îngustarea da imaginea de defileu pe mai multi kilometrii, alteori gâtuirile alterneaza cu mici bazinete. Deosebit de pitoresc ramâne defileul taiat începând de la nord de confluenta cu Bâsculita pâna în amonte de Cernatu.


Între Cernatu si Varlaam valea se largeste mult iar terasele sunt mai bine dezvoltate.
Bâsca Mica primeste numeroase pâraie ce coboara din Muntii Penteleu, cu lungimi aproape egale (4-6 km), situate pe clina estica (Balescutu, Balescu Mare, Zanoaga, Izvorul Sarat, Sapte Izvoare, Ciuta Mare, Brebu, Pârâul Stânii, Paltinu, Neagra).

Definind hotarul dintre Penteleu si Muntii Vrancei, Bâsca Mica îsi are obârsia pe clina sudica a vârfului Lacauti. Pâna în punctul Brebu ea are o directie nord-sud, iar de aici la Varlaam descrie un cot larg NE-SV. Si în lungul ei se gasesc mici sectoare de defileu, unde, ca o trasatura aparte a Muntilor Penteleu, exista numeroase praguri generate de bancurile groase de gresie pe care apa formeaza suite de cascade.
Bâsca Mare se uneste cu Bâsca Mica la Varlaam si pâna la confluenta cu Buzaul poarta numele de Bâsca Rosilei, pe unele harti fiind consemnat numai Bâsca.
În Muntii Penteleu, sub Muchia Steghii, se afla Lacul Negru, la 1050 m altitudine, a carui origine este legata de procesele de alunecare, de mari dimensiuni, ce au avut loc în aceasta regiune. El se afla în mijlocul unei paduri si înregistreaza un grad înaintat de colmatare.


Sub culmea Penteleu, la NE de vârful principal, pe o treapta structurala situata la 1510 m, pe locul unui fost lac, s-a dezvoltat un tinov numit Lacul Rosu, cu ochiuri de apa existente numai primavara.
Urme de lacuri de baraj natural se pot remarca pe valea Patacu.
De asemenea, în numeroasele microdepresiuni de alunecare sau nivale, îndeosebi de pe Viforâta, Zanoaga si culmea Penteleu, primavara se mentin ochiuri de apa circulare sau alungite, adânci pâna la 1 m.

Trasee turistice marcate:


1. Brebu - Lacul Negru - Brebu: 
Marcaj punct rosu. 
Durata 1 ora.

2. Gura Cernatului - Stana Cernatu - Vf. Penteleu - Vf. Crucea Fetei - Vf. Balescu Mare - Vf. Balescutu - Musa: 
Marcaj banda rosie. 
Durata 9-10 ore.

3. Gura Cernatului - Valea Milei - rezervatia Viforata - paraul Caseria - Saua Caprioarei - Piciorul Caprei - Sapte Izvoare - Secuiu:
Marcaj triunghi albastru. 
Durata 9-10 ore. 



Coordonate:
Longitudine N 45º 37' 37'' ; Latitudine E 26º 24' 1''