- Masivul Hasmas,denumit uneori si Haghimas, si-a luat numele de la cel mai inalt varf al sau, dar care in hartile oficiale figureaza sub numele de Haghimasul Mare (1792 m). Vechea denumire a masivului, cunoscuta si astazi de multi localnici este Curmatura. In lucrarile de specialitate,editate in 1962, atat masivul cat si varful sau cel mai inalt sunt numite Haghimas, numele de curmatura fiind atribuit numai culmii principale.
- Masivul Hasmas este constituit, in principal, din doua mari culmi: Culmea Curmatura si Culmea Tulghes - Valea Rece, aceasta din urma fiind intrerupta in zona sa centrala de defileul adanc al raului Bicaz.
Culmea Curmatura formeaza rama vestica a masivului si poate fi impartita turistic in doua portiuni:prima,cuprinsa intre varful Haghies si pasul Pangarati, iar cea de a doua,intre aceasta si limita sudica a masivului, muntele Sacadat.
- Versantul vestic al primei portiuni coboara catre firele de obarsie ale vailor Putna si Belchial spre est, Culmea Curmaturii lasa o serie de ramificatii, care alcatuiesc in ansamblu partea nordica a cununii de munti din jurul statiunii Lacu Rosu si sunt constituite din Muntele Laposul, intre paraul Sugau (nord) si paraul Lapos (sud); muntele Cupas, intre paraul Lapos (nord) si paraul Cupas; Muntele Suhard, care se desprinde din punctul culminant (varful Licas - partea de nord a Culmii Curmatura, intre paraul Cupas (nord) si paraul Licas (sud) si care lasa in zona inferioara doua ramuri intre care paraul Suhard; Muntele Danturasul intre paraul Licas (nord) si paraul Danturasul (sud), una dintre ramificatiile acestui munte coborand spre sud-est,catre punctul de confluenta a paraielor ce alimenteaza dinspre sud Lacul rosu si Muntele Ciutacul intre paraul Danturasul (nord) si Piatra Rosie (sud).
- A doua portiune a Culmii Curmatura se inalta spre sud, intre valea de obarsie a Oltului la vest si paraul Bicajel la est. Ea se desfasoara incepand din pasul Pangarati,trecand spre sud prin varfurile Calul,Ciofroca, Telecul Mare si culmineaza cu varful Haghimasul Mare (1792 m), punct dominant al masivului. Din acest varf culmea se continua in directia initiala spre varful Fratele, coborand in Stana Curmatura, in cuprinsul careia se inalta si Piatra Singuratica, martor de eroziune, format dintrun manunchi stancos de o deosebita frumusete sculpturala.
- Masivul Hasmas este constituit,in principal, din doua mari culmi: Culmea Curmatura si Culmea Tulghes - Valea Rece, aceasta din urma fiind intrerupta in zona sa centrala de defileul adanc al raului Bicaz.
Culmea Curmatura formeaza rama vestica a masivului si poate fi impartita turistic in doua portiuni: prima,cuprinsa intre varful Haghies si pasul Pangarati, iar cea de a doua, intre aceasta sa si limita sudica a masivului, muntele Sacadat.
- Versantul vestic al primei portiuni coboara catre firele de obarsie ale vailor Putna si Belchial spre est, Culmea Curmaturii lasa o serie de ramificatii, care alcatuiesc in ansamblu partea nordica a cununii de munti din jurul statiunii Lacu Rosu si sunt constituite din Muntele Laposul, intre paraul Sugau (nord) si paraul Lapos (sud); muntele Cupas, intre paraul Lapos (nord) si paraul Cupas; Muntele Suhard, care se desprinde din punctul culminant (varful Licas - 1675m) al partii de nord a Culmii Curmatura,intre paraul Cupas(nord)si paraul Licas(sud)si care lasa in zona inferioara doua ramuri intre care paraul Suhard; Muntele Danturasul intre paraul Licas (nord) si paraul Danturasul (sud), una dintre ramificatiile acestui munte coborand spre sud - est, catre punctul de confluenta a paraielor ce alimenteaza dinspre sud Lacul rosu si Muntele Ciutacul intre paraul Danturasul (nord) si Piatra Rosie (sud).
- Cabana Piatra Singuratica (1430) reprezinta singurul adapost de creasta din Masivul Hasmas si este situat in vecinatatea piscului Piatra Singuratica; accesul la cabana se poate face din Statiunea Lacul rosu, Izvorul Oltului, Izvorul Muresului si Orasul Balan.
Localitati si cai de acces in masiv:
- Masivul Hasmas include in raza sa doua importante centre turistice, catre care converg principalele cai de acces rutiere si poteci marcate. Primul si cel mai important centru turistic este statiunea Lacul Rosu (980-1107 m alt.) Statiunea se afla pe malul lacului rosu si pe versantii paraului Bicaz. Din aceasta statiune pornesc majoritatea traseelor turistice si o mare parte din traseele cu caracter alpin.
- Caile de acces auto spre Lacul rosu au ca punct de plecare: dinspre vest spre orasul Gheorgheni si dinspre est orasul Bicaz. Legatura dintre aceste localitati se face pe DN12C.
- O cale de acces ocolita spre statiunea Lacul Rosu - incepe dinspre Ditrau.
Catre cabana Piatra Singuratica 1430 m altitudine sunt patru cai de acces:
- halta CFR Tarcau si se urmeaza traseul turistic Lunca de Jos - varful Nascalat - cabana Piatra Singuratica.
- statia CFR Izvoru Oltului - Sandomic - orasul Balan - cabana Piatra Singuratica.
- statia CFR Izvoru Muresului: Izvorul Muresului - Arama Neagra - Izvorul Oltului - Poiana Medies - cabana Piatra Singuratica.
- orasul Gheorgheni - pe distanta Gheorgheni – Varful Ascutit - valea Oltului - Paraul Scaunului - cabana Piatra Singuratica.
poze: Aex Ciopata&Ionut Craciun
No comments:
Post a Comment