Munţii Parîng apar ca un imens meterez dominat în aparenţă de varful Cîrja. În realitate, spre sud de acest pisc, creasta cu zimţi mărunţi urcă puţin perceptibil pînă la varful Parîngul Mare. Acest colos cu cei 2519 m ai săi domină nu numai Munţii Parîng, dar şi toţi munţii cuprinşi între Olt şi Dunăre, depăşind şi frunţile Retezatului.
Cu toate că Parîngul este cel mai însemnat dintre munţii cuprinşi între Olt, Jiu şi Strei, el rămîne la sud de culmea principală a Carpaţilor, ce trece din Munţii Lotru direct în Munţii Şurean prin m. Tărtărău, m. Poiana Muierii şi m. Voievodul. Munţii Parîng reprezintă deci o impresionantă ramificaţie sudică ce se întinde prin intermediul Munţilor Căpăţînii de la Jiu la Olt; legătura între culmea principală carpatină şi creasta Parîngului porneşte din m. Poiana Muierii spre sud, atingînd pe rînd vf. Pravăţul (1893 m), vf. Ciobanul Mare (1944 m), vf. Pietrele (2155 m) şi se racordează în vf. Coasta lui Rus (2301 m). Creasta înaltă a Parîngului începe din vf. Măgura (970 m) şi continuă spre est peste vf. Parîngul Mic (2074 m), vf. Cîrja (2405 m), vf. Parîngul Mare, Coasta lui Rus (2301 m), vf. Mohorul (2337 m), vf. Păpuşa (2136 m), vf. Micaia (2170 m), pînă la curmătura Olteţului (1615 m).
Din această culme înaltă se desfac spre sud o serie de muchii în general acoperite cu păşuni întinse. O viguroasă ramificaţie începe chiar din vf. Parîngul Mare prin vf. Mîndra (2360 m) şi vf. Tărtărău, vf. Măcar ia, vf. Groapa, vf. Voişanul, vf. Molidvişul (1758 m). Din acest vîrf ea se desface asemenea unui trident din care pornesc alte culmi întinse între Jiu şi Gilort. Din vîrful principal (2519 m) o altă culme se îndreaptă spre sud-vest, prin vf. Ţapu, vf. Ciocîrliul Grivelor (2028 m), m. Prisloapele, m. Reciul etc. Alte culmi mai importante spre sud sînt Păpuşa-Tolanu pe care trecea şoseaua alpină, DN 67 C, şi culmea Muşetoaia-Cătălin-Sohodol.
Spre nord ramificaţiile sînt mai numeroase, dar scurte şi abrupte. Dintre cele mai însemnate sînt culmea Cîrja-Mija şi culmea Iezerul-Ştefanul, iar de aici şirul de munţi ai Latoriţei.
Munţii Parîng adăpostesc 22 de lacuri glaciare mai importante şi alte peste 20 de lăculeţe sau ochiuri de apă. Aproape toate sînt situate pe versantul nordic. Excepţie fac doar lăculeţele laşul (Laşul) de obîrşia văii Setea Mică şi Mohorul, în căldarea nord-estică a vf. Mohorului.
Lacurile glaciare de pe versantul nordic fac parte toate din bazinele hidrografice ale Jieţului (la vest) şi Lotrului (la est). În complexul aparţinînd Jieţului se găsesc cele mai mu Iţe ş i mai mari lacuri din masiv; ele sînt dispuse în circuri formate de afluenţii principali ai Jieţului: Mija, Sliveiul, Roşiile şi Ghereşul (Dereşul).
În circul nord-vestic se află l. Mija (l. Zăvoaiele sau l. Luncii).
După datele culese de staţia meteo Parîng, precipitaţiile anuale sînt de cca 1400 mm (la Novaci ele se reduc la 863 mm) iar temperatura medie—10°C în ianuarie şi +6°C în iulie.
Parîngul are 8 luni reci şi 4 luni temperate. În zonele la peste 1800 m zăpada cade începînd cu a doua jumătate a lunii septembrie şi se topeşte în cea mai mare parte în mai şi iunie. Uneori rămîn, în părţile umbroase alpine, petice de zăpadă pînă în mijlocul verii.
Localitati si drumuri de acces:
-Centrele urbane mai importante din care se pot face excursii în Munţii Parîng sunt: Petroşani, pentru latura vestică şi nordică şi Tîrgu Jiu, pentru latura vestică şi sudică. Pentru accesul din est trebuie traversată creasta Munţilor Căpăţînii (puncte principale de acces: Brezoi, Călimăneşti, Olăneşti, Horezu), sau şoseaua naţională 7 A de pe valea Lotrului (Brezoi — Voineasa—Obîrşia Lotrului).
-Municipiul Petroşani (600 m alt.), cel mai important oraş din Valea Jiului, avînd o populaţie de peste 35.000 locuitori, este legat de restul ţării prin calea ferată Filiaşi-Petroşani-Simeria şi prin D.N. 66 Filiaşi—Simeria. Din Petroşani încep cele mai importante trasee turistice spre Parîng
Lonea (675 m alt.), centru minier pe Valea Jiului de Est, este legat de Petroşani printr-o şosea modernizată (6 km)
-Polovragi (560—600 m alt.), localitate pe v. Olteţului la poalele Parîngului şi Căpăţînii, este situată la 2 km nord de D.N. 67, Rm. Vîlcea—Tg. Jiu (ramificaţia la km 135).
-Baia de fier (565 m alt.), localitate pe valea Galbenul, se află în imediata apropiere a cheilor Galbenului şi a Peşterii Muierii. La Baia de Fier se ajunge din Tîrgu Jiu (70 km) cu autobuzul pe D.N. 67 (Tîrgu Jiu— Bengeşti: 43 km), D.N. 67 C (sectorul Bengeşti—Novaci: 14 km) şi D.J. 662 (Novaci—Baia de Fier: 13 km).
-Novaci (460 m alt.), oraş pitoresc în valea Gilortului, centru de exploatare şi prelucrare a lemnului. Dezvoltat recent ca localitate turistică, constituie punctul de plecare dinspre sud către Munţii Parîng. Oraşul Novaci este situat la 57 km de Tîrgu Jiu. Linii directe de autobuz străbat D.N. 67 (Tîrgu Jiu—Bengeşti: 43 km) şi D.N. 67 C (Bengeşti—Novaci: 14 km).
-Iscroni (570 m alt.), localitate aparţinînd administrativ de Petroşani, se află la punctul de ramificaţie al D.N. 66 Petroşani—Tîrgu Jiu cu D.N. 66 A Iscroni—Uricani (staţie de autobuz IGO pe linia 6,7 din Petroşani). Iscroni se află la 4 km pe D.N. 66 de „gura" Polatiştei, unde ia sfîrşit.
Trasee turistice:
1.Lainici — vf. Babei — m. Reciul — Ciocîrliul Grivelor — vf. Parîngul Mare — Curmătura Gruiul — Stîna Roşiile
Timp de mers: 11—13 ore. Traseul poate fi împărţit în două etape:
A.Lainici—stîna Mormîntul Florii 6½—7½ ore;
B.Stîna Mormîntul Florii —stîna Roşiile 4 ½—5 ½ ore.
Marcaj: bandă roşie pe porţiunea vf. Parîgul Mare—şaua Gruiul. Traseul este accesbil numai vara.
2.Novaci — Valea Gilortului — Cabana Rînca
Timp de mers: 7—8 ore
Traseu accesibil tot timpul anului.
3.Novaci — m.Cerbu — Cabana Rînca
Timp de mers: 4—5 ore
Marcaj: triunghi roşu. Şosea DN 67 C: 18 km.Traseu accesibil vara şi iarna.
4.Baia de Fier — cabana Peştera Muierii
Timp de mers: ½—¾ oră. Şosea modernizată, 2,5 km Traseu accesibil tot timpul anului.
5.Cabana Rusu — vf. Parîngul Mare — lacul Cîlcescu — Cabana Obîrşia Lotrului
Timp de mers: 11½—13 ore. Marcaj: bandă roşie.
Iarna traseul este accesibil numai pe porţiunile: cabana Rusu — lacul Cîrja şi înapoi.
6.Cabana Obîrşia Lotrului — l. Cîlcescu — vf. Parîngul Mare — Cabana Rusu
Timp de mers: 11½—13 ore.Marcaj: bandă roşie
Traseul greu accesibil iarna numai pînă la,lacul Cîlcescu.
8.Cabana Rînca — m.Urdele — v.Iezerul — Cabana Obîrşia Lotrului
Timp de mers: 6 ½—7 ½ ore Marcaj: triunghi roşu, potecă marcată, bandă roşie şi triunghi roşu. Traseul este greu accesibil iarna
9.Cabana Voievodu — Poiana Muierii — Cabana Obîrşia Lotrului
Timp de mers: 6—7 ore Marcaj: triunghi roşu Traseu accesibil vara şi iarna.
10.Stîna Roşiile — Lacul Verde — vf. Cîrja — m. Slivei — Stîna Roşiile
Timp de mers: 4 ½—5 ½ ore Itinerar nemarcat, potecă marcată cu bandă roşie, potecă nemarcată. Traseul este accesibil numai vara pentru turiştii avansaţi.
11.Lacul Cîlcescu — lacul Păsări — vf. Coasta lui Rus—Groapa Seacă — Cabana Obîrşia Lotrului
Timp de mers: 6 ¾—8 ore Marcaj: triunghi roşu traseu nemarcat, şosea. Traseu inaccesibil iarna.
12.Curmătura Olteţului — Cheile Olteţului — Polovragi
Timp de mers: 4½—5 ½ ore Marcaj: potecă nemarcată, şosea forestieră Traseu accesibil în tot timpul anului.
No comments:
Post a Comment