Muntii Parang sunt cei mai stancosi din grupa muntilor cuprinsi in spatiul dintre Jiu, Strei si Olt. De la 2519 m altitudine,ei domina zarile Gorjului si ale Valcii si se compara cu puternicele cetati ale Retezatului.
Muntii Parang ocupa o suprafata de circa 1100 kmp in vastul spatiu al muntilor dintre Jiu, Strei si Olt. In familia muntilor Capatinii, Lotrului, Cindrelului, Sureanului, Paringul este amplasat in partea de sud:vest, intr:un poligon cu axa nord:sud lunga de circa 33 km si cu axa est:vest lunga de 32 km. Din punct de vedere administrativ, muntii Parang apartin judetelor Gorj, Hunedoara si Valcea.Limitele muntilor Parang sunt formate in principal de apele raurilor Jiu, Jiul de Est, Lotru, Latorita, Oltet.
Din pasul Tartarau (1665 m alt.), situate pe DN 67 C, unde muntii Parang se invecineaza cu muntii Cindrel si Sureanu, putem urmari limita nordica pe culmea principala spre Poiana Muierii, apoi pe paraul Sterminosul pana la gura vaii Voievodului (820 m alt). De aici, spre vest, limita se intinde de:a lungul Jiului de Est, rau care atinge localitatile Cimpa, Lonea si Petrila. Imediat la vest de Petrila, hotarul Parangului porneste spre sud.
Jiul de Est trece prin Petrosani si prin Liverzeni; la Iscroni (556 m alt.) se uneste cu Jiul de Vest si formeaza Jiul. Imediat dupa intrarea in gatlejul defileului, Jiul strabate un prim sector salbatic: Strambuta: Surduc. La jumatatea defileului, el atinge punctul Lainici (420 m alt.), iar la iesirea din defileu (300 m alt.) trece pe langa Bumbesti, parasind zona Montana.
De la Bumbesti, limita sudica a Parangului se desfasoara pe o directie aproximativa vest:est, putin la nord de localitatile Stancesti, Crasna, Carpinis, Radosi, Novaci, Cernadia, Baia de Fier, Polovragi. Din valea Oltetului, hotarul estic se intinde spre nord, pana la Curmatura Oltetului(1615 m alt.), situata pe creasta principala. Limita continua spre nord pe paraul Curmaturii spre lacul de baraj Petrimanul, in valea Latoritei(1130 m alt.).
În munţii Parâng există din anul 1982 o rezervaţie naturală mixtă, întinsă pe o suprafaţă de cca. 500 ha, în zona localităţii Novaci.
În apropierea localităţii Bumbeşti se află o rezervaţie forestieră Pădurea Chitu - Bratcu, ce ocroteşte o pădure de conifere de 1418 ha. Tot în apropierea localităţii Bumbeşti se găsesc rezervaţiile geologice Piatra "Sfinxul Lainicilor" - 1 ha şi Stâncile de la Rafaila -1 ha.
O rezervaţie geologică şi botanică este situată în jurul Lacului Câlcescu, pusă sub ocrotire din anul 1932. Rezervaţia Câlcescu ( cca. 50 ha ) cuprinde căldarea glaciară, cu lacul Câlcescu ( 3.02 ha, 9,6 m adâncime, 1935 m alt. ), şi regiunea din jur, o rezervaţie naturală al cărei scop este să ferească de distrugere elementele geologice, floristice, peisagistice specifice zonei sălbatice de aici.
Cea mai celebră rezervaţie ştiinţifică speologică este Peştera Muierilor, declarată monument al naturii din anul 1955. Peştera se află în apropierea localităţii Baia de Fier, în versantul drept al cheilor râului Galbenul. Pentru a ajunge la ea parcurgem o distanţă de 7km, părăsind în stânga şoseaua ce leagă oraşul Târgu Jiu de Râmnicu Vâlcea din dreptul satului Poienari, spre Baia de Fier, până la intrarea în cheile râului Galbenul.
Numele de Peştera Muierilor provine din faptul că, în timpuri străvechi, bântuite de războaie, când bărbaţii plecau la luptă împotriva celor care le încălcau ţara, femeile şi copiii se ascundeau în această peşteră, transformată în adăpost bine apărat şi nedescoperit de către năvălitori.
Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 19 ha. Galeriile Peşterii Muierilor însumează o lungime de aproximativ 3600 m şi sunt dispuse 4 niveluri de carstificare. Nivelul inferior, la rândul său împărţit în două sectoare, nordic ( 1500 m ) şi sudic ( 880 m ), prezintă importanţă ştiinţifică, constituind rezervaţia speologică şi fiind inaccesibil turiştilor. Etajul superior al Peşterii Muierilor, situat la 40 m altitudine faţă de talvegul văii, se compune dintr-o galerie orizontală lungă de 573 m, electrificată şi amenajată pentru vizitare. Pot fi admirate numeroase stalactite şi stalagmite, care au forme ce impresionează, căpătând denumiri specifice precum Orga, Altarul, Candelabrele, Cadâna, Moş Crăciun, Dropia, Domul Mare, Uliul Rănit, Sala Perlelor, etc. .
În peşteră se găsesc colonii de lilieci, miriapode, pseudoscorpioni, paianjeni şi numeroase alte nevertebrate inferioare. În Galeria Urşilor poate fi văzut un schelet de urs de peşteră. De asemenea, au fost descoperite scheletele altor mamifere, cum ar fi leul, hiena şi lupul de peşteră.
În zona Băii de Fier se află Peştera Iedului, declarată monument al naturii, speologic, cu o suprafaţă de 14ha.
Cabane si adaposturi:
- Cabana Rusu (1168 m), aflată în apropiere de Petroşani.
- Cabana Parîng.
- Cabana Voievodu (835 m), situată lîngă locul de formare al Jiului de Est, serveşte atît reţeaua potecilor Parîngului cît şi cea a Şureanulului.
- Cabana Obîrşia Lotrului (1340 m)
- Staţiunea turistică Rînca (1520—1580 m) aşezată pe Corneşu Mare, cea mai încăpătoare bază turistică din Parîng.Grupul principal de clădiri îl constituie vechea cabană situată la 1580 m alt. şi „Ciuperca", o clădire la cca 1550 m alt.
- Hanul turistic Novaci (460 m), situat în centrul oraşului Novaci,serveşte ca adăpost pentru cei care vin la punctul de ascensiune spre cabana Ranca.
- Popasul turistic şi campingul Lainici (440 m) cu căsuţe şi corturi, situat în defileul Jiului, lîngă m-rea Lainici pe D.N. 66 (km 99) şi lîngă staţia CFR Lainici.
- Cabana Peştera Muierii (585 m), situată pe valea Galbenului în amonte de chei pe flancul drept al văii.
Locuri de campare recomandate:
- Căldarea Roşiile lîngă stînă sau la Lacul Lung.
No comments:
Post a Comment