16 Mar 2011

Relieful si Localitati de acces

Relieful:
Munţii Cindrel au o suprafaţă de circa 900 km2, altitudinea maximă de 2244 m (Vîrful Cindrel), caracterizîndu-se prin masivitate şi relief domol, produs al unei structuri geologice uniforme, constituită exclusiv din şisturi cristaline. În ansamblu, ei sînt asimetrici, fiind formaţi dintr-o culme înaltă în extremitatea sud-vestică, care se ramifică în trei direcţii principale: spre vest, culmea Şerbota-Gungurezu-Oaşa Mare,spre nord, culmea Găujoara –Foltea-Stîmba Mare şi spre est, culmea Niculeşti-Rozdeşti-Bătrîna-Onceşti-Ghihan-Derjani-Măgura Cisnădiei.
În jurul vîrfului Cindrel, la altitudini cuprinse între 2000-2200 m se întîlnesc, astfel, întinse platouri, extrem de plane, care confirma ca suprafaţa cea mai veche din Carpaţii Meridionali-Borăscu,este bine păstrata şi aici. Întreaga creasta principală a Munţilor Cindrel, cuprinsă între vîrfurile Oaşa Mare şi Bătrîna, este un rest din această platformă, care coboară în mod gradat spre Sebeş şi spre Olt pînă la 1700 m. În continuarea ei, la circa 300-400 m mai jos faţă de platoul Şerbota-Frumoasa-Cindrel, se desfăşoară, mult mai extinse, resturile relativ plane sau slab înclinate ale platformei mijlocii Rîu Şes. Ea ocupă cea mai mare parte din Munţii Cindrel, prezentînd o pantă uşoară şi constantă, ce coboară spre nord, începînd de la 1 650 m pînă la 1 350 m, fără a fi delimitată de un abrupt pronunţat la marginea ei exterioară.

Localitati de acces:


SIBIU (420 m) constituie principalul punct de plecare spre cele mai multe localităţi de acces către masiv. Astfel, turistul venit cu trenul sau maşina la Sibiu are posibilitatea de a merge în continuare pe numeroasele trasee (autogara fiind situată chiar lîngă gara.Acesta  duc spre Sadu pînă la cabanele Gîtu Berbecului, pînă în Cisnădie şi Cisnădioara, către Răşinari, pînă la Păltiniş, precum şi în toate satele mărginene: Poplaca, Gura Rîului, Orlat, Fîntînele, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş, Tilişca, Rod, Poiana Sibiului şi Jina. Continuînd călătoria cu trenul se poate ajunge la Orlat şi Sibiel pentru a urca apoi la cabana Fîntînele sau la Sălişte, pentru a urca la complexul de cabane Crinţ.

TĂLMACIU (380 m). Localitatea se află la confluenţa Cibinului cu Sadu, la 18 km sud de Sibiu, fiind străbătută de şoseaua naţională nr. 1-7 care merge pe valea Oltului spre Rîmnicu Vîlcea. O altă posibilitate de a ajunge aici este trenul, care circulă pe liniile Piatra Olt-Sibiu şi Braşov-Sibiu.

SADU (450 m). Comuna este situată la ieşirea Rîului Sadu din munţi, la o distanţă de 8 km de Tălmaciu. Pentru a ajunge la Sadu se pot lua autobuzele de la Sibiu, care trec fie prin Tălmaciu sau prin Cisnădie. De aici începe traseul care duce la cabanele Valea Sadului şi Gîtu Berbecului. Localitatea Sadu este un important punct de plecare spre Munţii Cindrel, Ştefleşti, Şureanu şi Parîng

CISNĂDIE (455 m). Cunoscut datorită industriei sale de covoare, oraşul este aşezat pe Valea Cisnădiei, fiind legat de Sibiu printr-o şosea asfaltată (14 km) şi printr-o şosea pietruită (7 km) de comuna Sadu.In zona se poate vizita renumita biserică-cetate din secolul al XIII-lea. În Cisnădie şi Cisnădioara sînt specifice bisericile-cetăţi, construite în stil romanic şi gotic, înconjurate cu puternice ziduri de apărare, ridicate împotriva pericolului turcesc. Cea mai veche, păstrată în condiţii excepţionale pînă astăzi, pe vîrful unui deal împădurit, avînd în trecut o poziţie strategică iar azi doar pitorească, este biserica în stil romanic de la Cisnădioara (1223). Biserică-cetate din centrul Cisnădiei a fost construită între anii 1400-1500, adăugîndu-i-se trei ziduri concentrice de apărare.

RĂŞINARI (575 m). Cea mai mare comună mărgineană, situată la întîlnirea Văii Şteaza cu Pîrîul Sibişel. Este legată de oraşul Sibiu (12 km) printr-o linie de tramvai ce porneşte din parcul „Sub Arini" sau din Pădurea Dumbrava. Tot din Sibiu pleacă şoseaua asfaltată, care străbate Răşinarii şi urca la Păltiniş.In comuna Răşinari sint interesante obiective turistice. Astfel, una din cele trei biserici ortodoxe Sfînta Paraschiva-care este şi cea mai veche, se crede că a fost zidită în 1383 de către Radu, tatăl lui Mircea cel Bătrîn. Mult mai vechi decît aceasta sînt ruinele unei cetăţi medievale de graniţă, ridicată probabil în sec.XIII, situate pe dealul Cetăţuia (700 m) din partea de nord a localităţii. În comună se mai află un mare şi interesant muzeu etnografic al oieritului, casa în care s-a născut poetul Octavian Goga (1881-1938), mormîntul Mitropolitului Andrei Şaguna, casa exploratorului şi naturalistului colonel medic Ilarie Mitrea, Bisericile Sf. Treime (1811) şi Sf. Ilie (1838).

GURA RÎULUI (530 m). Aşa cum îi spune numele, comuna se află la ieşirea Cibinului din munţi. Aici se ajunge pe şoseaua asfaltată de la Sibiu, putîndu-se merge în continuare pe drumul forestier pînă La Pisc, unde intersecteaza traseul Păltiniş-Cheile Cibinului-La Pisc- Runcuri-Cabana Fîntînele.În localitatea Gura Rîului, se află un interesant muzeu etnografic,situat într-o frumoasă casă ţărănească.

ORLAT (480 m). Localitatea se găseşte la vărsarea Orlăţelului în Cibin. Pentru a ajunge în Orlat se poate merge cu trenul pe linia ferată Sibiu-Sebeş. De aici se poate ajunge în comuna Gura Rîului, iar de acolo la Cheile Cibinului. De la Orlat spre vest există o şosea pietruită, care trece prin defilelul Văii Sălişte, unde pe o înălţime semnificativ denumită ,,Dealul Zidul" (612 m) se află ruinele unei cetăţi medievale atestată documentar sub numele de Castrum Salgo (1322). Urmărind marginea munţilor, şoseaua trece pe lîngă halta Sibiel, de unde se ramifică spre satul cu acelaşi nume.

FÎNTÎNELE (580 m). Satul dependent de comuna Sălişte se află între Orlat şi Sibiel, pe o ramificaţie a şoselei ce leagă aceste două localităţi. De asemenea, are legătură cu trenul prin halta Sibiel (3 km) situată pe linia Sibiu-Sebeş. Din sat începe traseul care merge peste Dealul Lăpuşel şi ajunge la cabana Fîntînele, de unde se continuă cu traseul spre complexul de cabane Crinţ.

SIBIEL (560 m). Satul are o poziţie frumoasă la ieşirea din munţi a pîrîului cu acelaşi nume în aval de confluenţa cu Valea Cetăţii. Din Sibiel se poate urca la cabana Fîntînele pe o potecă nemarcată, ce trece pe lîngă Dealul Cetatea sau pe recentul drum forestier de pe Valea Sibielului. În sat se află Biserica Siînta Treime (1765) monument istoric, ca şi o foarte bogată colecţie de icoane pe sticlă. La circa 2 km spre sud-vest, pe Dealul Cetatea (1097 m) se af'ă ruinele unei cetăţi voievodale româneşti, zidită în sec. al XIV-lea.

SĂLIŞTE (540 m). Renumită prin frumosul ei port popular, comuna este situată pe Valea Săliştei.Prin Sălişte trece şoseaua locală ce duce spre Tilişca, Rod, Poiana Sibiului şi Jina. Aceasta derivă din şoseaua naţională nr. 1-7 Sibiu-Sebeş la bifurcaţia unde se află  „Popasul Mărginimii".
În Sălişte sînt trei biserici ortodoxe, cea mai veche, Biserica din Grui, a fost întemeiată de fraţii Cîndeşti în anul 1742, iar celelalte, mai recente, sînt zidite în anii 1784 şi 1881; ultima, Biserica din Brata, fiind construită parţial în stil gotic. În apropiere, pe versantul nordic al Cuhnii Folteşti, în mijlocul pădurii de fag şi brad, este situat un vechi schit. Punctul principal de atracţie îl constituie fără îndoială muzeul etnografic din Galeş în care sînt adunate obiecte vechi şi unelte, precum şi minunate costume populare ale tipicului „port mărginenesc" originar din Sălişte.

TILIŞCA (580 m). Comuna este situată pe şoseaua locală la 4 km de Sălişte. Din Tilişca se poate urca pe Dealul Căţănaş (712 m) la ruinele cetăţii dacice sau pe Dealul Cetăţii (710 m) la ruinele cetăţii medievale, ambele fiind în marginea de nord a comunei. Tot de aici se poate sui pe Valea Tilişcuţei spre complexul de cabane Crinţ, urmînd un drum de care, nemarcat.
Trecînd prin mica localitate Rod ajungem în Poiana Sibiului, unul din cele mai puternice şi specifice centre ale păstoritului din Mărginime. Aici se află o veche biserică de lemn, construită în 1766, declarată monument istoric, care adăposteşte multe icoane pe sticlă, precum şi un muzeu etnografic. În acest muzeu, pe lîngă obiecte legate direct de păstorit, sînt şi exponate care se referă la practicarea agriculturii în terase, a diferitelor meşteşuguri în legătură cu lemnul, pielăritul, portul naţional etc.

Comuna Jina, situată la 950 m altitudine este una din cele mai înalte localităţi din ţară si punct de plecare pe mai multe trasee turistice.

ORAŞUL SEBEŞ (250 m). Reprezintă al doilea mare punct de plecare spre Munţii Cindrel. Pentru turistul sosit cu trenul în Sebeş, obiectivul principal îl constituie Valea Sebeşului, întrucît există autobuze care circulă zilnic pînă la cabana Oaşa Mică cu opriri în fiecare localitate sau cătun de pe traseu: Căpîlna, Şugag, Dobra, Tău-Bistra şi Oaşa Mare. Din Sebeş se poate ajunge tot cu autobuzul prin Gîrbova şi Dobîrca pînă la Poiana Sibiului şi Jina.

CĂPÎLNA (370 m). Sat dependent de comuna Săsciori. Este situat într-o lărgire a Văii Sebeşului, înainte ca acesta să iasă din munte, la circa 15 km de oraşul Sebeş. Din Căpîlna se poate urca la ruinele cetăţii dacice de pe Dealul Cetăţii (660 m) pe poteca nemarcată, ce porneşte de la Podul Cetăţii pe Valea Gărgălăului.Tot pe o potecă nemarcată peste Culmea Piatra Varului (947 m) se ajunge la Jina.

ŞUGAG (450 m). Aşezată pe malul stîng al Sebeşului, în aval de confluenţa cu Bistra, la 27 km sud de oraşul Sebeş, comuna este străbătută de şoseaua naţională Sebeş-Novaci (DN 67 c)

2 comments:

  1. Ioan MorariuMarch 17, 2011

    In unele scrieri sasesti Valea Salistii apare sub denumirea de Schvartzwaser/Apa neagra sau Paraul Negru. Denumirea este o eroare, deoarece "Paraul Negrii" este doar un afluent al acesteia, izvorund din Capatanul jinarilor. Valea Salistii/Lunca Salistii are doua izvoare: Lunca Mare si Luncuta, ambele izvorand din intravilanul comune Jina. Cu tot respectul pentru autorul articolului, sa-mi fie iertata, interventia, al. dvs. Ioan Morariu din Jina.

    ReplyDelete
  2. Multumesc pentru info.am corectat.Cu respect I.Craciun

    ReplyDelete