Asezare si limite:

Munţii Şureanu fac parte din marea unitate a Carpaţilor Meridionali,şi anume din grupa situată între Olt şi Jiu Strei (grupa Parîng sau a Carpaţilor Meridionali Centrali, după cum a fost denumită de geologul Ghica St.Budeşti).Ei se învecinează cu Munţii Cindrel în est,culoarul depresionar al Streiului inferior în vest,valea largă a Mureşului la nord, depresiunile Haţeg, Petroşani şi Munţii Caprei (o prelungire a Masivului Parîng) la sud.Latitudinal se desfăşoară între 45⁰53'15" şi 45⁰26'30" (N),iar longitudinal între 22⁰59'03" şi 23⁰39'10"(E).În totalitate au aproximativ,forma unui triunghi cu baza mare orientată NE-SV şi vîrful în şaua Poiana Muierii,aflată în SE.

-Limita nordica porneşte din valea Sebeşului, din dreptul satului Căpîlna şi trece pe la localităţile Loman, Strungari, Cugir, Romoşel, Sibişel, Costeşti, Boşorod, Gînţaga, Balomir, Ciopeia. Peste tot, ea se înscrie în relief printr-o denivelare marcantă (200 m) şi printr-o diferenţă netă sub aspect petrografic şi structural. În munţi există şisturile cristaline ale Pînzei Getice, iar la exterior, sedimentarul neogen pe care se grefează dealuri cu înălţimi sub 600 m.

Între văile Sebeş şi Grădiştea, culmile lobate ale dealurilor coboară cu pante domoale spre nord, pînă la contactul cu terasele Mureşului. Între văile Grădiştea şi Strei se dezvoltă o spinare deluroasă (Ocolişul Mic - Jeledinţ), puternic fragmentată transversal, iar de la Vîlcelele Bune la Ciopeia, culmile montane se termină aproape brusc la albia Streiului, în lungul unui glacis piemontan îngust, rezultat din îngemănarea unor conuri de dejecţie.

-Limita de sud porneşte de la Ciopeia, unde Streiul şi-a tăiat un defileu mic în şisturi cristaline şi urmăreşte pînă în comuna Baru, îndeaproape, malul drept al acestuia (excepţii: la Fizeşti şi la Ohaba Ponor). Şi aici muntele se termină prin versanţi abrupţi ce domină Depresiunea Haţeg. În continuare, limita faţă de Munţii Retezat (culmea Tulişa) este formată de valea Crivadiei, pasul şi valea Băniţei, pe la Peştera Bolii, pînă la confluenţa cu pîrîul Roşia. Apoi limita urmăreşte contactul dintre Depresiunea Petroşani (sectorul estic) şi munte, trecînd pe la nord de oraşul Petrila, satul Răscoala. De aici, Jiul de Est (pînă la cabana Voievodu) şi valea Steriminosu îi separă de Munţii Parîng. Dincolo de cumpăna de ape de la Poiana Muierii, obîrşia văii Sălanele reprezintă limita faţă de Munţii Lotrului.

-Limita estică este formată de valea Sălanele, pînă la confluenţa cu Frumoasa, acum acoperită de apele lacului de acumulare de la Oaşa şi de valea Sebeşului pînă în satul Căpîlna. Aceasta din urmă îi desparte de Munţii Cindrel. În literatura geografică, aceste unităţi montane - Şureanu şi Cindrel - formează o subgrupă cunoscută sub numele de Munţii Sebeşului.
Poze:Remus Suciu