Descriere Masivele Gurghiu-Harghita:

Masivele Gurghiu si Harghita formeaza partea centrala si sudica a lantului eruptiv Caliman-Harghita, situat în vestul Carpatilor Orientali, pe care îi separa de Depresiunea Transilvaniei.

Relieful lor este relativ simplu: o creasta generala orientata nord-vest,sud-est,ferestruita lateral de pîraie ce dau nastere la creste cu orientare estica si vestica. Pe acelasi aliniament se însira cîteva „caldari", marturii ale activitatii vulcanice de aici: Fîncel, Seaca, Sumuleu si Ciumani în Gurghiu, Harghita Madaras, Cucu si Puciosul în Harghita. Peretii acestora sînt de fapt vîrfurile cele mai înalte din regiune si închid în interior pîraie dispuse radial, adunate de o vale mai mare care le poarta apele spre un colector principal, fie el Muresul, Oltul sau una din cele doua Tîrnave.

În interiorul acestor caldari sînt pante abrupte, pline de blocuri de stînca si bolovanis, greoaie atît la urcat, cît si la coborît. În schimb la exterior sînt pante domoale, regulate, ce coboara lin spre Depresiunea Gheorgheni si Ciuc la est, spre Mures la nord si spre Depresiunea Transilvaniei la vest. Crestele cele mai importante din aceste masive,peretii„caldarilor" de mai sus pornind de la nord spre sud  sînt:

Fîncel-Poiana Buneasa-Batrîna-Piatra Caprei:

Aceasta creasta este orientata aproximativ est-vest si este cuprinsa între o serie de pîraie care o ferestru-iesc radial: la sud, Valea Lapusnei, Valea Mestera, Valea Fîncelului; la vest, Valea Gropsoara, Valea Salardului; la nord, Valea Gudia, Pîrîul Magherus, Pîrîul Galautasului, iar la est, Pîrîul lui Musca, Pîrîul Cîlnaciu si Pîrîul Sineu.

Cele mai înalte vîrfuri sînt: Fîncelul (l684 m), Poiana Buneasa (l648 m), Batrîna(l634 m),Piatra Caprei(l483 m) si Dealul Crucii (l517 m).

De la aceasta creasta pornesc, tot radial, separate de cîte doua vai, creste secundare care scad treptat, ajungînd la 460 m la Deda, 680 m la Toplita, 690 m la Sar-mas, 720 m la Subcetate si 740 m la Remetea; aceasta din urma reprezinta totodata si altitudinea generala a Depresiunii Gheorgheni.

Seaca Mica-Seaca Mare-Fratileasa-Gainusa-Tatarca:

Aceasta creasta de forma unui semicerc cu deschidere spre nord este brazdata la exterior de o serie de pîraie: Borzontul si Bacta la est, Creanga Alba, Moldova si Sirodul la nord, Sebesul si izvoarele Tîrnavei Mici la vest; deschiderea semicercului este facuta de Valea Secuiului.

Principalele vîrfuri de aici sînt: Seaca Mica (l731 m), Seaca Mare (l777 m), Fratileasa (l648 m), Gainusa(1680 m) si Tatarca(1688 m).

Din crestele secundare mentionam Vîrful Bacta (l 426 m) si Vîrful Tarves(l434 m), ambele situate la est, spre Depresiunea Gheorgheni.Din Vîrful Tarves se deschide o priveliste asupra întregii Depresiuni Gheorgheni, de la Izvorul Muresului pîna la Ditrau.

Sumuleul Mare-Vîrful Varsag-Sumuleul Susenilor- Sumuleul Pietros-Cetatea din Padure:

Aceasta creasta reprezinta cea de a treia caldare vulcanica din regiune, deschisa spre nord-est de Valea Loc, a carei apa se varsa în Mures între Ciumani si Joseni. Pornind din versantul nordic al vaii si ocolindu-i izvoarele pe la sud, distingem urmatoarele vîrfuri:Sumuleul Mare(l575 m),Vîrful Varsag (l531 m),Sumuleul Susenilor (l553 m),Sumuleul Pietros (l412 m) si Cetatea din Padure(l516 m).

Creasta Sumuleului are pante foarte abrupte spre interiorul fostului crater, în special în partea de sudvest, în zona izvoarelor Vaii Loc. Este foarte împadurita si de aceea urcusul spre creasta principala este destul de anevoios si posibil numai pe afluenti mai mari si mai umblati.Creasta Sumuleului se leaga cu Vîrful Ciumani din creasta urmatoare prin saua de la cota 1405.

Vîrful Ciumani-Bodohigea-Piatra Minunata-Piatra Tiganului:

Vîrful Ciumani reprezinta punctul comun cel mai înalt a doua creste, ca doua arcuri de cerc spate în spate: una cu deschidere spre est, cealalta spre sudvest. De sub aceste creste pornesc atît spre est, cît si spre sud si sud-vest o serie de pîraie, dintre care amintim: Pîrîul Libani si Valea Sobasa la sud-vest, Pîrîul Pastravilor spre sud, Pîrîul Ferastraielor si Pîrîul lui Mihai spre est. Din aceasta creasta deosebim cîteva vîrfuri mai importante: Ciumani (l695 m), Bodohigea (l510 m), Piatra Minunata (l523 m) si Piatra Tiganului (l331 m). Aceasta este ultima creasta din Gurghiu, iar de aici spre sud, traversînd Pîrîul Senete si soseaua Gheorgheni-Odorhei, intram în Masivul Harghita.

Legatura dintre cele doua masive muntoase se face prin Vîrful Taietura Briciului, situat foarte aproape de limita lor. De aici spre sud distingem de asemenea o creasta generala eu orientare apropiata de o linie nord-sud, în cadrul careia se evidentiaza doua zone cu înaltimi maxime.

Harghita Madaras-Harghita Racos-Harghita Ciceu:

Pornind din vest si ocolind pe la nord distingem urmatoarele vîrfuri: Piatra Altarului (l356 m), Piatra Bufnitei (1687 m), Harghita Madaras (1801 m), Harghita Racos (l758 m) si Harghita Ciceu (l764 m), de unde, prin Baile Harghita, se ajunge la soseaua Miercurea Ciuc-Odorhei.

Creasta din zona Vîrfului Cucu:

Aceasta creasta este situata la sud de soseaua Miercurea Ciuc-Odorhei si cuprinde o serie de vîrfuri dintre care Vîrful Cucu, cu cei 1558 m ai sai, domina o buna portiune din aceasta parte a Muntilor Harghita. Între aceste doua proeminente mai însemnate se afla o zona cu înaltimi ce nu depasesc 1400 m, între care distingem: Dealul Talabor (l296 m) si Dealul Secerisului (l367 m).

Din zona cea mai sudica a Muntilor Harghita mentionam vîrfurile de pe partea stînga a Vaii Oltului: Ciomadul Mare (l294 m), Ciomadul Mic (l270 m) si Puciosul (l143 m), toate situate la est de Tusnad-Bai, spre Sanatoriul Toria.