Piatra Craiului - Descriere

- Datorita pozitiei, directiei si aspectului sau general, Piatra Craiului constituie o unitate geografica bine delimitata. Piatra Craiului este delimitata la nord de Valea Barsei, la vest de Dambovita, pe latura de est de Vladusca si Raul Mare pe o parte si pe de alta parte de Valea Seaca a Pietrelor - Brusturet - Dambovicioara, in timp ce la sud descreste treptat pana in vaile raurilor Dambovita si Dambovicioara.

Masivul Piatra Craiului se intinde intre coordonatele de 45o22'03" si 45o35'11" latitudine nordica si 25o07'38" si 25o23'18" longitudine estica si poate fi impartit in trei subunitati distincte, separate prin limite naturale clare (Saua Funduri, Curmatura Pietrei Craiului) si anume in: Piatra Craiului Mare, Piatra Craiului Mica si Pietricica.

- Prin lungimea, altitudinea si diversitatea peisajului, Piatra Craiului Mare este cea mai cautata, intinzandu-se pe circa 22 km intre Curmatura Pietrei Craiului si Saua Funduri si fiind o adevarata provocare pentru turisti. Aici se afla si cel mai inalt varf din masiv: La Om sau Piscul Baciului - 2237 m. La randul sau, Piatra Craiului Mare este impartita in doua regiuni: Creasta Nordica, cuprinsa intre Curmatura Pietrei Craiului si Saua Grind, si Creasta Sudica, ce incepe in Saua Grind si sfarseste in Saua Funduri.

Abrupturile ce strajuiesc creasta pe de o parte au o mare cautare in randul alpinistilor si nu numai. Intre Varful Turnu si Umerii Pietrei Craiului intalnim abruptul nord-vestic care este brazdat de numeroase vai torentiale, numite padine, si incins de brane care formeaza adevarate gradini suspendate si totodata trasee preferate de turistii cu experienta si incercati in ale muntelui.

- Abruptul vestic, desi are o intindere mai mica, este la fel de salbatic, dar mai indepartat de localitati si cabane, fiind cuprins intre Umerii Pietrei Craiului si Valea Urzicii. Vaile se contureaza abia de la baza peretilor si dispar complet in zona marilor acumulari de grohotis.

- Abruptul estic este ceva mai putin salbatic, avand pante mai domoale, unele acoperite cu pasuni intinse care sunt intrerupte de mici insule de stancarii, tancuri, muchii si pereti de mica inaltime.

- Constitutia geologica a Pietrei Craiului, preponderent calcaroasa, se caracterizeaza prin imposibilitatea retinerii apelor de infiltratie sau de siroire, pentru a da nastere unor panze freatice si, in final, unor vai cu apa. Asa se explica faptul ca, in timp ce vaile care brazdeaza masivul sunt lipsite de apa, singurele vai cu apa sunt cele de la periferia masivului: Barsa Mare, Dambovita, Dambovicioara, cu unii dintre afluentii lor.

Apele Pietrei Craiului apartin de doua bazine hidrografice principale. Raurile dinspre nord apartin Bazinului Oltului, iar cele dinspre sud - Bazinului Dambovitei, fiind delimitate de cumpana care urmareste linia: Umerii Pietrei Craiului - Vf. Grind - La Table - Dealul Sasu.

Pe cuprinsul masivului Piatra Craiului pot fi delimitate patru bazine hidrografice.

Bazinul Barsei - marcheaza limita nordica a Pietrei Craiului. Acesta ia nastere in zona Plaiu Foii, la jonctiunea cursurilor raurilor Barsa Tamasului si Barsa Grosetului. Pe dreapta Barsei, incepand de la Plaiul Foii pana la Zarnesti, se insira un numar apreciabil de afluenti ai acesteia, in general cu un debit foarte redus de apa: Valea Podurilor, Padina lui Calinet, Padina Ursilor (cu Padina Popii - Padina lui Raie - Cioringa Mare), Padina Badoaiei, Padina Inchisa (cu Padina Sindileriei), Padina Calului, Padina Hotarului (cu Padina lui Man), Valea Crapaturii, precum si numeroasele fire de apa care impanzesc zona "toplitelor" de la marginea orasului Zarnesti.

- In ceea ce priveste latura opusa a Barsei, nu sunt de semnalat decat doi afluenti principali, Barsa lui Bucur si Barsa Fierului, ambii cu un apreciabil debit de apa, intrucat strabat zonele de sisturi cristaline din muntii Tagla-Persani.

Bazinul Raul Mare al Zarnestilor - principalul colector al apelor de pe versantul estic al masivului, afluent al Barsei Mari. Capteaza toate paraiele ce vin de pe versantul de rasarit, pasunile Zanoaga, Curmatura si Vladusca, care insa nu au un debit permanent.

Bazinul Dambovicioara - raul Dambovicioara marcheaza o parte din limita estica a masivului, captand o serie de paraie, dintre care cele mai importante sunt: Valea Grind, Valea Capatanelor, Valea Steghii, Valea cu Apa, Valea Muierii. Raul isi mareste considerabil debitul in aval, unde primeste apele izvoarelor carstice Galgoaie (300 l/s), care reprezinta de fapt izvoarele raului Dambovicioara.

Bazinul Dambovitei - principalele cursuri de apa colectate sunt: Valea Dragoslovenilor cu afluentii Valea Tamasului si Padina Lancii, Valea lui Ivan, Valea Urzicii, Valea Larga, Valea Speriata, Valea Gruiului si Valea Berila.

- Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebeşte geologic şi morfologic de masivele şi grupele muntoase înconjurătoare,Muntii Leaota,Bucegi ,Fagaras şi Iezer Papusa În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase de vârsta jurasică, lungă de aproximativ 24 - 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, şi lată de aproximativ 6 - 8 km, pe direcţiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuţii pereţii verticali, inalţi de 400-650 m, dintre Padina Lăncii şi Valea lui Ivan, au luat naştere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor.

- Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful La Om, cunoscut şi ca Piscul Baciului, având 2244 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii - 2025m), Vf. Ascuţit (2150m), Vf. Ţimbalul Mare (2177m), Varful dintre Ţimbale (2170m), Vf. Sbirii (2220m), Vf. Căldării Ocolite - 2202m ).

- Cheile si Pestea Dambovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneştilor, izbucurile Fântânile Domnilor si Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peştera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotiş care este o pânză de pietre instabile de 4 km.

Cabane si refugii:

-Cabana Gura Râului (740m) este situata la periferia oraşului Zărneşti, pe drumul către Prăpăstiile Zarnestiului.
-Cabana Brusturet (990m) este situată in zona sudica a Pietrei Craiului, la capătul superior al Cheilor Brusturetului, la o distantă de 8 km de satul Podul Dambovitei.
-Cabana Plaiul Foii (849m) 13km de Zărneşti, reprezintă principala baza de acces către creasta muntelui.
-Cabana Curmătura (1.470m) este situată pe versantul estic al Pietrei Craiului, la poalele Turnului. Cel mai repede se poate ajunge la ea prin Prăpăstiile Zărneştilor.
-Refugiul Grindu (1.620m) se află pe versantul de răsărit, pe Plaiul Grindului, sub Vf. La Om.
-Casa Folea (1100m) este asezată la marginea vestica a satului Peştera.
-Cabana Pietricica se afla situata in partea de S-E a Muntilor Piatra Craiului intr-un cadru salbatic si izolat, la altitudinea de 1206 m, la confluenta Vaii Muierii cu Valea Ursului si la 4 Km de Cabana Brusturet.
-Refugiul Diana (1.480m) este situat in Poiana Curmăturii Prăpăstiilor, fiind un adapost deteriorat.
-Refugiul Sperantelor este localizat in partea de jos a brâului Cioranga Mare la o altitudine de 1685m.
-Refugiul de la Vârful Ascuţit este aşezat pe creasta masivului la câţiva metri sud-vest de Vf. Ascuţit.
Refugiul Spirla (1.400m) se afla in pădurea de pe muchia care desparte văile Spirla de Bârsa Tamaşului.