Descriere si trasee turistice:

Masivul Bucegi se află la extremitatea estică a Carpaţilor Meridionali, desfăşurandu-se între Valea Prahovei la est si culoarul Branului şi Valea Ialomiţei la vest; cade brusc spre nord către depresiunea Birsei şi spre sud, până la contactul cu Subcarpaţii de curbură. Se întinde pe teritoriul judeţelor Dâmboviţa, Prahova şi Braşov. Fiind de o mare complexitate structurală şi morfologică,masivul apare ca o cetate naturală, cu incinta suspendată la 1600-2500 m, sprijinită de abrupturi puternice.

Masivul Bucegi are o formă de potcoavă deschisă spre sud, din centrul căreia izvoreşte râul Ialomiţa. Ramurile principale ale potcoavei se întâlnesc în extremitatea nordică chiar în Vârful Omu (2507 m), punctul culminant al masivului. În afara celor două ramuri principale, tot din zona vârfului Omu se mai desprind culmi scurte şi abrupte. Către est porneşte muntele Moraru, spre nord-est Bucşoiu formează parte din cumpăna apelor, iar către nord Padina Crucii separă căldările glaciare Mălăieşti si Ţigăneşti.

  

Situată între Valea Prahovei şi cea a Ialomiţei, culmea principală a Bucegilor este caracterizată în primul rând prin formele sale de relief puternic contrastante: versantul prahovean (abrupt şi stâncos, cu o diferenţă de nivel de 500-900 m) şi platoul Bucegilor (podiş înalt, având altitudini cuprinse între 1600-2400 m şi o înclinare de la nord către sud).

Masivul Bucegi sa format odată cu sectorul Carpaţiilor Meridionali şi cu întregul lanţ carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpaţii Meridionali şi grupa Bucegilor s-au înălţat cu cca 1000m la sfîrşitul Neogenului şi începutul Cuaternarului.

Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcţie nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, aşezate în transgresiune peste un fundament de şisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi şi gresii micacee. Către marginea răsăriteană a masivului, în porţiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formaţii ale flişului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum şi depozitele de marne şi gresii aparţinând etajelor Barremian şi Apţian.

Relieful carstic este legat de masa calcarelor de pe latura vestică a rezervaţiei, în sectorul Strunga-Grohotiş-Guţanu, iar local de unele blocuri cu dimensiuni mai mari incluse în masa de conglomerate. Specific este exocarstul cu Japiezuri în forme si dimensiuni variabile, unele coline şi avene. Dezvoltarea se îmbină sezonier cu îngheţul şi dezgheţul, contribuind la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros.

Trasee turistice:

BUSTENI - POIANA IZVOARELOR - PICHETUL ROSU - VF.BUCSOIU - VF OMU:

Durata estimativa: 7 h

Din Busteni urmam soseaua care strabate Valea Cerbului pana la Cabana Gura Diham.

De aici urcam o portiune inclinata si ajungem la intersectia cu drumul spre Diham, marcat cu triunghi albastru. Vom continua pe o poteca ce suie pe creasta dintre Valea Seaca a Baiului si Valea Morarului, ajungand la Cabana Poiana Izvoarelor.

Ocolim pe curba de nivel muntele Capatana Porcului pana in Poiana Pichetul Rosu, de unde urmam marcajul cu banda rosie care ne duce pana in Poiana Bucsoiului.

Urcam si apoi traversam Valea Rea in continuare pana ajungem in punctul numit “La Prepeleac”.

Lasand in urma poteca spre Malaiesti, marcata cu triunghi rosu, incepem urcusul pe muntele Bucsoiu. Drumul ne conduce pe o creasta stancoasa, de unde iesim la cumpana apelor intre Valea Rea si Valea Malaiesti, continuand apoi pe o panta.

Ajungem la Vf. Bucsoiu( 2.492 m) si coboram coama sudica pana in Curmatura Bucsoiului, iar prin cumatura Morarului ajungem la Cabana Omu(2.5005 m).

BUSTENI - VALEA JEPILOR - CABANA CARAIMAN:

Marcaj: cruce albastra

Durata estimativa: 2-3 h

Pornind din gara orasului Busteni, situata la 883 m altitudine, o luam la stanga pe B-dul Libertatii ( DN 1), mergem aproximativ 10 minute, pana intalnim strada Industriei.

Continuam la dreapta pe aceasta strada si dupa aproximativ 15 minute de mers ajungem la Hotelul "Silva" de unde incepe traseul propriu-zis.

Urmam traseul pe partea dreapta a Vailor Jepilor, aproximativ 10 minute si intalnim o ramificatie a drumurilor.Drumul din partea stanga duce la Cabana Piatra Arsa(marcaj triunghi albastru.

Traseul continua, in urcus pieptis pe malul drept al Vaii Jepilor. Dupa aproximativ 20 - 25 minute de mers, pe versantul opus observam Creasta Branelor si Creasta Mare a Portitei, despartite de Valea Spumoasa pe care se afla numeroase caderi de apa.

Dupa 1-1 ora si 1/2 din Busteni atingem firul Vaii Jepilor, pe care-l traversam ajungand la baza unei scari sapate in stanca,unde exista si cabluri de asigurare.

In partea stanga, pe versantul opus al Vaii vom descoperii Cascada Caraimanului, o cadere de apa spectaculoasa.

De aici, poteca urca pieptis si ajungem la baza treptei stancoase a Cascadei Caraimanului, de unde, dupa ce urcam pieptis printr-un mic horn si strabatem o zona stancoasa, ajungem la Cabana Caraiman, situata la 2025 m altitudine.

De la Cabana Caraiman puem face diverse ture pana la cabanele Babele, Piatra Arsa, Padina, pestera, Omul, pana la Crucea Eroilor si spre cantonul Jepi.

Alte trasee:

Cruce albastră: Pietroşiţa - plaiul Lespezi - cabana Scropoasa - cabana Zănoaga - cabana Padina-hotel Peştera - cabana Babele;

Cruce rosie: hotel Peştera - cabana Padina - şaua Strunga - sub Strungile Mari - spre Moeciu, prin Vf. Pravalele şi Vf. Bingaleasa;

Banda albastră: Cabana Omu - valea Ialomiţei - hotel Peştera - şaua Cocora-Lăptici - cabana Piatra Arsă;

Banda roşie: hotel Peştera - vâlcelul Lăptici - şaua Lăptici - valea Izvorul Dorului - cabana Vărful cu Dor;

Banda roşie: Cabana Omu - Vârful Guţanu - Vârful Bătrâna - şaua Strunga sub Strungile Mici - şaua Bucşa;

Punct roşu: hotel Peştera - cabana Padina- şaua Strunga - spre Moieciu de Sus prin Muntele Grohotişu, Poiana Gutanu, Muntele Plesa;

Triunghi rosu: hotel Peştera - valea Doamnelor - şaua Bătrâna - spre Moeciu de Sus, prin Poiana Gutanu, Muntele Plesa ;

Bandă galbenă : Cabana Babele - Cabana Omu

Reguli generale de urmat in drumetii:

- Nu plecati pe munte fara echipamentul adecvat anotimpului (rucsac, izopren, sac de dormit,pelerina de ploaie, frontala, haine de schimb...etc).

- Inainte de a pleca in excursie sau drumetie pe munte documentati-va asupra itinerarului, situatiei intretinerii marcajelor si asupra prognozei meteo.

- Pe munte evitati sa strigati si sa faceti orice alte zgomote in zonele unde se pot produce avalanse. La traversarea pantelor prielnice avalanselor, trecerea se face la o distanta de cativa metri intre membrii grupului. Cei din spate vor calca exact pe urma lasata de capul coloanei.

- Trusa de medicamente pentru drumetii montane nu trebuie sa lipseasca nici unui turist. Strict necesar Aspirina + Vitamina C (legate de Midocalm sunt decontractante), Algocalmin, Saprosan, Biseptol, comprese sterile, fasa elastica, leucoplast antiseptic, alaturate Bioxiteracorului si Ferogenului Vitamina C este un energizant foarte bun si reduce consumul de apa,inlaturand momentan setea.

- Informati-va la cabanieri asupra marcajelor itinerarului pe care doriti sa-l parcurgeti, cat si asupra celui mai apropiat punct Salvamont.

- In pauzele mai mari puteti consuma dulciuri (zahar, glucoza, miere, etc.).

- Nu plecati singuri pe munte, indicat e sa mergeti in grup de minim 3 persoane.

- Respectati si protejati muntele (gunoiul menajer trebuie OBLIGATORIU transportat in afara zonei montane si depus in zonele special amenajate. Incalcarea acestor reguli constituie contraventie si se sanctioneaza conform prevederilor OG nr. 2/2001.)

0-SALVAMONT

0725826668