Fagaras(1)

Masivul Făgăraş, de la est la vest măsoară în linie dreaptă, aproximativ 70 de km iar de la nord la sud circa 45 km. Munţii Făgăraşului seamănă cu o imensă coloană vertebrală orientată de la est la vest având „coastele” (culmile) orientate către nord şi respectiv, sud. Culmile din partea nordică sunt cu mult mai scurte şi mai abrupte decât cele din partea sudică, care sunt foarte lungi şi domoale.

Munţii Făgăraşului sunt delimitaţi la vest de Valea Oltului, iar la est de Bârsa Groşeţului şi Râul Dâmboviţa. La nord sunt delimitaţi, printr-un mare abrupt tectonic, de Depresiunea Făgăraşului, cunoscută şi sub denumirea de Ţara Oltului. Înspre nord, pe o distanţă de doar 8–10 km, diferenţa de nivel atinge peste 2.000 de metri. Spre sud, delimitarea este mult mai puţin accentuată, fiind făcută, după culmi lungi 30–40 km (Olanului, Robiţa, Scărişoara, Nisipuri, Zârna, etc.), de şirul depresiunilor Câmpulung, Brădetu, Arefu şi Jiblea.

Suprafaţa totală acoperită de munţii Făgăraşului este peste 2.400 km², fiind, spre comparaţie, de circa 7,5 ori mai mare decât a munţilor Bucegi. Pe cuprinsul întinderii masivului Făgăraşului se găsesc 8 vârfuri de peste 2.500 de metri: Moldoveanu cu 2.544 m, Negoiu cu 2.535 m, Viştea Mare cu 2.527 m, Călţun-Lespezi cu 2.522 m, Vânătoarea lui Buteanu cu 2.507 m, Cornu Calțunului cu 2.510 m, Hârtopu cu 2.506 m, Dara cu 2.501 m. Există, de asemenea, 42 de vârfuri având peste 2.400 m şi mai mult de 150 de vârfuri de peste 2.300 m.

Aceste vârfuri sunt separate între ele prin şei adânci, unele coborând până sub 2000 m altitudine (Curmătura Zârnei: 1.932 m). Această densitate de culmi, abrupturi, vârfuri şi înălţimi, i-au atras masivului şi denumirea de Alpii Transilvaniei, expresie atribuită savantului francez Emmanuel de Martonne.

Din creasta masivului se desprind către nord şi sud, ca nişte puternice contraforturi de piatră, un mare număr de spinări prelungi (picioare de munte) dispuse aproape perpendicular pe creastă. Ele au lungimi şi mai ales înfăţişări diferite, după cum sunt orientate spre nord sau spre sud. Ramificaţiile nordice sunt în mare parte abrupte şi stâncoase în apropierea crestei, domolindu-se numai sub mantia pădurilor de conifere, care apar imediat ce înălţimea scade sub 1.700 m. O altă caracteristică a acestor ramificaţii constă în aspectul lor de muchie foarte îngustă şi pe alocuri zimţată (de exemplu Muchia Albota).

În contrast izbitor cu ramificaţiile nordice, spinarile ce se desfac din creastă spre sud (Muntenia) sunt mai lungi şi mai domoale, în parte acoperite de păşuni întinse.

Porţiunile cele mai dificile de străbătut ale crestei făgărăşene le constituie unele şei ce despart văile sau căldările glaciare nordice de cele sudice.

Creasta principală şi ramificaţiile nordice ale Făgăraşului supuse acţiunii curenţilor, precum şi dezagregărilor produse de îngheţ şi dezgheţ, formează în unele locuri custuri foarte înguste, şei crenelate, cum sunt :Portiţa Arpaşului cu Fereastra Zmeilor, şeile dintre văile Şerbotei (nord), izvoarele Scara şi Negoiu (sud).

O altă caracteristică a acestor munţi o constituie numeroasele circuri glaciare, precum şi lacurile alpine situate la mari altitudini. Unele din aceste lacuri sunt alimentate de izvoare subterane.

Văile care coboară către nord (Transilvania), urmează în marea lor majoritate o direcţie aproape perpendiculară faţă de linia crestei, iar apele lor sunt nevoite din cauza pantei foarte înclinate să coboare în salturi, formând numeroase cascade. Printre văile cele mai pitoreşti se numără: văile Moaşei, Şerbotei, Bâlei, Brezcioarei, Ucei Mari şi Ucişoarei, Sâmbetei.

Trasee Turistice :
Carta- Cabana Vama Cucului - Cabana Balea Cascada

Marcaj: Triunghi Albastru

Durata: 6½ - 7 ore

Curmatura Foii - Valea Marului

Curmatura Foii - Sub Varful Tamasu Mare - Curmatura Lerescu Mic - Varful Comisu - Sub Varful Berivoiu Mare - Curmatura Bratilei - Curmatura Zirnei - Curmatura Mogosului - Varful Cheia Bindei - Fereastra Mare a Sambetei - Saua Vistea Mare - Refugiul Vistea - Varful Vistea Mare - Saua Ozanelelor - Sub Varful Ucea Mare - Saua Podragu - Varful Arpasu Mare - Monumentul lui Nerlinger - Fereastra Zmeilor - Lacul Capra - Saua Capra - Varful Capra - Varful Paltinu - Muntii Paltinu - Varful Laita - Varful Laitel - Refugiul Caltun - Portita Caltunului (Negoiului) - Strunga Dracului - Varful Negoiu - Varful Sarata - Custura Saratii - Varful Serbota - Refugiul Scara - Saua Scarii - Curmatura De Est A Girbovei - Curmatura De Vest A Girbovei - Lacul Avrig - Sub Varful Suru - Saua Suru - Varful Cocoriciu - Saua Apa Cumpanita - Varful Tataru - Varful Chica Fedelesului - Sub Varful Chica Pietrelor - Muntii Strimbanu. - C.F.R. Valea Marului

Marcaj: banda rosie

Durata: Vara 44-46 ore

Observatii: traseu inchis iarna datorita avalanselor

Orasul Victoria - Cabana Arpas - Cabana Turnuri - Cabana Podragu - Saua Podragu-Vf.Moldoveanu (2544 m)

Marcaj: triunghi rosu

Durata:8-9 ore

Observatii: traseu inchis partial iarna

Trasee de creasta Banda Rosie :
Traseu de creasta de la vest la est:

Halta  Valea Marului - Saua Surului (2110 m)

Durata: 7-8 h

Traseu de patrundere pe creasta principala a Muntilor Fagaras dinspre vest.

Saua Suru (2110 m) - Lacul Avrig (2011 m) - Saua Scarii (2146 m)

Durata: 4-5 h

Poteca evita urcusul pe cele doua varfuri ale muntelui Suru (Vf. Suru - 2283 m, Capul Surului 2274 m) orientandu-se spre NE spre Muntele Budislavu iesind in saua Budislavului. In dreapta pe spinarea Barcaciului se poate observa cabana cu aceiasi denumire. Coboram in serpentine pana in saua Avrigului si apoi pana pe malul lacului Avrig (2-2 1/2 ore pana aici).Traseul continua cu un urcus pana pe varful Scara (2306 m) apoi se indreapta spre Est ocolind Vf. Scarisoara pana pe Vf. Puha (2177 m) ca in sfarsit sa coboare in Saua Scarii.

Saua Scara (2146 m) - Vf. Serbota (2331 m) - Vf. Negoiu (2535 m) - Lacul Caltun

Durata:6-7 h

Din Saua Scarii urcam pana pe ultimul varf al Muntelui Mazgavului (2212 m) - 1 ora din saua Scarii. Coboram pana in saua inierbata a Serbotei (2123 m) ca apoi urcand pieptis sa atingem Vf. Serbota (2331 m). Urmeaza apoi o portiune de lespezi, traversam cateva hornuri, trecem printre blocuri de stanci imense si cu mare atentie depasim in lant o serie de obstacole al crestei pana pe al doilea varf din tara - Vf. Negoiul (2535 m).

Din Vf. Negoiu coboram circa 10 minute pana intr-o mica sa de unde se desprind doua variante de traseu:

- prin Strunga Dracului se continua marcajul de creasta banda rosie, traseu sustinut de cabluri pe hornul Strunga Dracului (20-30 minute);

- prin Strunga Doamnei, banda albastra(40 minute).

Revenind pe traseul de creasta, acesta traverseaza o portiune de grohotis si ne scoate in Portita Caltunului (2180 m) de unde coboram pe malul lacului Caltun unde se afla si refugiul cu acelasi nume.

Lacul Caltun - Vf. Laitelul (2390) - Saua Caprei (2315)
Durata: 3 h

De la refugiul Caltun urcam sustinut pana pe Vf. Laitel (2390 m) unde putem admira bogatia de varfuri si vai glaciare ale Fagarasului. Suntem astfel rasplatiti pentru efortul depus pana pe varf.

Traseul continua cu o coborare scurta catre est pana in saua Laitei. De aici creasta devine mai accidentata si mai ingusta; depasim astfel Vf. Laita aflat in stanga noastra si ajungem in saua Doamnei (2294 m) - 1 ora din Vf. Laitel.

Strabatem apoi o zona de stancarii, ne lasam din cand in cand ajutati de cateva cabluri in dreptul Turnului Paltinului si curand ajungem in Saua Paltinului. Mai scurt catre stanga se deschide traseul banda albastra ce conduce direct catre Bilea Lac - 50 minute.

Din saua Paltinului continuam traseul banda rosie pana in Fereastra Bilei si apoi pe deasupra Lacului Capra iese in Saua Caprei (2315 m).

Saua Caprei - Portita Arpasului - Saua Podragu

Durata: 5 h

Din Saua Caprei coboram pana pe malul lacului Capra (2230 m), trecem pe langa Monumentul Alpinistilor ca apoi sa ajungem fara prea mare efort intr-o alta caldare glaciara: Fundul Caprei. De aici urcam pana la Portita Arpasului (din portita se desprinde un traseu ce conduce la cabana Podragu pe la lacul Podragel - banda albastra).In continuare traversam ajutati de lanturi portiunea numita sugestiv "La trei pasi de moarte", urcam pe langa Vf. Arpasu Mic, facem un scurt popas langa Monumentul Nerlinger inainte de a ataca urcusul greu spre Vf. Arpasu Mare; trecem pe sub Vf. Mircii intr-o alta caldare, ca in final poteca sa ne scoata pe malul lacului Podul Giurgiului si dupa un urcus usor ajungem intr-o ora in Saua Podragului. (de aici cabana si lacul Podragu ne apar in stanga (nord) si daca parasim traseul de creasta putem cobori la cabana in 40 m - triunghi rosu.

Saua Podragu - Vf. Vistea Mare - Fereastra Mare A Sambetei
Durata: 7 h

Din saua Podragu ocolim Vf. Tarita si Podul Giurgiului si coborim in saua Ucei Mari. Urcusul devine apoi obositor strecurindu-se pe fetele sudice ale varfurilor Ucea Mari pana in saua Ucisoarei (2321 m). De aici pe sub varful Ucisoara (2418 m) traseul se inscrie pe deasupra abisurilor din miazanoapte pana in Fereastra Orzanelelor. Aici un scurt popas ne ajuta sa invingem urcusul pieptis de 222 metri diferenta de altitudine pana pe Vf. Vistea Mare (2527 m).

De aici vom parasi marcajul nostru si ne vom abate catre sud pe poteca marcata cu punct rosu pentru a putea atinge cel mai inalt punct din tara noastra Vf. Moldoveanu (2544 m)-25 minute din Vistea Mare.Ne intoarcem pe Vistea Mare si ne continuam traseul de creasta. Acesta coboara in serpentine cca 30 minute pana la Portita Vistei (2310 m). Aici un indicator ne arata traseul marcat cu triunghi rosu ce conduce spre nord prin valea Vistei Mari in orasul Victoria, iar spre sud (dreapta) prin Valea Rea la Slatina. In caldarea vaii Rele se afla si un refugiul Salvamont. De la aceasta rascruce pana la Fereastra Mare a Simbetei mai avem cca 3 ore. Vom traversa intai clinul sudic al varfului Hatapa Ursului pentru a intra in gavanul caldarii Mioarelor ca apoi, sa coboram in saua Vistisoarei (2291 m) de unde incepem un ultim urcus pe Galasescu Mare al carui varf (2471 m) il lasam in nord pentru a ne indrepta putin spre sud pe sub Vf. Galasescu Mic (2410 m).

Urcam panta sudica a varfului Slanina pana in Fereastra Mare (2188 m).

De aici ne putem abate spre nord catre cabana Simbata (1405 m) triunghi rosu.

Fereastra Mare A Sambetei - Curmatura Zarnei

Durata: 3-4 h

Traseul ne conduce de la Fereastra Mare catre Vf. Urlea pana in Saua de vest a Mogogului (2230 m), punct in care se desprinde spre stanga traseul ce conduce la cabana Urlea prin Vf. Urlea (2423 m) triunghi albastru.

Condusi de marcajul nostru evitam Vf. Iezerului (2429 m), Vf. la Fundul Bindei (2424 m) si ne indreptam catre plaiurile largi ale muntelui Leota pana deasupra vaii Zirna ca poi sa coboram in curmatura Zirnei pana in apropierea refugiului cu acelasi nume, punct de desprindere al traseului marcat cu punct rosu spre cabana Urlea.

Curmatura Zarnei - Curmatura Leresului Mic

Durata: 6-7 h

Din curmatura Zirnei incepem sa depasim pe rand Vf. Fata Unsa (2246 m), Vf. La Fundul Langii (2240 m), Vf. Ludisor si coboram in curmatura Bratilei (2122 m). Lasind apoi in urma mai multe varfuri atingem ultimul varf important al acestei etape: Vf.Berivoiul Mare (2300 m) unde se afla si un refugiu. De aici marcajul devine mai rar ca si punctele de orientare. Domoliti muntii Fagarasului se sting iar la orizont incepe sa se vada muchia Pietrei Craiului.

Coboram spre Vf. Comisu (1883 m) ca in final sa atingem Saua Lerescului Mare (1390 m). Aici vom parasi creasta si urmam poteca spre stanga de unde printr-o padure de molid ajungem in Curmatura Lerescului Mic.

De aici recomandam traseul spre Rudarita, canton silvic, ca apoi dupa 9 km sosea, cabana Plaiu Foii.