Masivul Kilimanjaro

Masivul Kilimanjaro (Kilima Njaro = "Muntele alb") este situat în nord - estul Tanzaniei. Include vârful Uhuru Peak de 5895 m, cel mai înalt vârf din Africa, urmat de muntele Kenya. Aşezarea geografică a masivului Kilimanjaro este la 340 km sud de ecuator, la graniţa dintre Tanzania şi Kenia, fiind situat în nord - vest pe teritoriul Tanzaniei, la circa 500 km de Dar es Salaam, 200 km de Nairobi şi 560 km de lacul Victoria. Un platou înalt cu altitudinea între 750 şi 1000 m înconjoară masivul muntos; înspre est sunt munţii Pare (2.463 m) spre vest podişul Tanzaniei,la sud stepa populaţiei masai, iar la aproximativ 70 de km se înalţă Muntele Meru având 4562 m.

In masivul Kilimanjaro se află cel mai înalt vârf al Africii, Kibo, cu 5895 m, precum şi al doilea, Uhuru Peak cu 5892 m. Masivul muntos pe locul doi ca înălţime, Batian,se află la o distanţă de 325 km în Masivul Muntelui Kenya, urmat de Margherita Peak, situat la nord - vest de Kilimanjaro, la 898 km depărtare, în munţii Ruwenzori.

Acest masiv este de origine vulcanică, mai exact este un stratovulcan.
Date furnizate de specialişti în 2003 atestă că magma se găseşte doar la circa 400 de m sub fundul solidificat al craterului din vârf. Datorită poziţionării anasamblului montan la limita de coliziune a plăcilor tectonice africane şi a celei numită placa tectonică a Somaliei (placa de est), există o posibilitate permanentă de erupţie vulcanică. De asemenea, prin ciocnirea acestor două plăci, în urmă cu milioane de ani, s-a format Marele Rift al Africii, care ar putea deveni, conform unor estimări geologice, un nou ocean.

La marginea acestui gol, numit rift, magma urcă din adâncime creând forme de relief, aşa cum sunt munţi de încreţire şi vulcani. Kilimajaro se găseşte în partea estică a acestei gropi. Masivul Kilimajaro era încă un vulcan activ în urmă cu 2-3 milioane de ani. Se presupune că o ultimă erupţie puternică ar fi avut loc în urmă cu circa 300 000 de ani. Ultima erupţie a craterului central, Kibo, ar fi avut loc în anul 1700, făcând din acest stratovulcan un muntele cu o activitate vulcanică redusă, care este manifestată prin prezenţa fumarolelor.

Masivul se află situat întro regiune tropical - ecuatorială fierbinte, una din cele mai calde regiuni de pe glob, datorită altitudinii ridicate, pe vârful muntelui există zăpadă permanentă, respectiv un gheţar, care se găseşte doar pe muntele Kibo. Din păcate,aceste zone îngheţate se micşorează continuu,fapt confirmat de observarea acestor zone prin imagini luate de către sateliţi. Motivele aparente sunt clima uscată, săracă în precipitaţii, şi încălzirea globală.

- Teritoriul masivului Kilimanjaro si al padurilor ecuatoriale din jurul sau a capatat in anul 1973 titulatura de Parc National. Acesta se intinde pe o suprafata totala de 756 km2, a fost deschis in anul 1977, iar scopul existentei sale este de a proteja muntele, flora si fauna din regiune.

In masivul Kilimanjaro se afla gheţarul Furtwängler. Acest ghetar este rămăşiţa calotei de gheaţă care acoperea mai de mult masivul. Denumirea gheţarului a fost dată după Walter Furtwängler, şi Siegfried König, care în 1912 au coborât gheţarul pe schiuri. Intre anii 1979 şi 2000 suprafaţa gheţarului s-a micşorat ajungând de la 113.000 m² la 60.000 m², aroape jumătate. In anul 2006 cercetătorii glaciologi au descoperit în centrul gheţarului un gol interior care este acoperit de un strat de de gheaţă ce are numai 6 m grosime.

Kilimanjaro inca era un vulcan activ in urma cu doua - trei milioane de ani, iar oamenii de stiinta presupun ca o ultima eruptie devastatoare ar fi avut loc in urma cu circa 300.000 de ani.

Ultima eruptie a craterului central, Kibo, a avut loc in anul 1700, facand din acest stratovulcan un munte cu o activitate vulcanica redusa,manifestata mai degraba prin prezenta fumarolelor - gaze degajate de vulcani prin cratere.

- La data de 6 octombrie 1889, geograful şi cercetătorul Hans Meyer din Leipzig (Germania) a reuşit să cucerească pentru prima oara varful Uhuri.

- Primul român care a escaladat Kilimanjaro a fost alpinistul David Neacsu, în anul 1994, când a realizat şi recordul mondial de viteză în ascensiune.

- In septembrie 2009 Adrian Moldovan şi Ovidiu Cismaş doi alpinisti din Arad au reusit sa escaladeze cel mai inalt varf din Kilimanjaro pe traseul numit Machame,cel mai dificil dar si cel mai spectaculos traseu dintre cele sapte disponibile.

Recorduri:

- cea mai rapida escaladare a muntelui a fost realizata de Bruno Brunod, in 5 ore si 30 minute;

- cea mai rapida catarare si cea mai rapida coborare reprezinta performanta lui Simon Mtuy, care a avut nevoie de 8 ore si 27 minute pentru a face acest lucru;

- sapte ani este varsta celei mai tinere persoane, Keats Boyd, care a escaladat masivul Kilimanjaro.

- cel mai batran om care a realizat acelasi lucru fiind Valtee Daniel,atunci cand avea 87 de ani.

poze: www.descopera.ro