- Munţii Pădurea Craiului sunt constituiţi dintr-o serie de platouri carstice situate la altitudini care variază între 400 şi 800 m. Aceste platouri sînt dominate de vîrfuri puţin proeminente dar care oferă largi perspective asupra regiunilor apropiate. Văi adînci cu versanţi înclinaţi, adesea deosebit de sălbatice, despart platourile carstice ciuruite de doline.
- Ca suprafaţă unitară de roci solubile ei depăşesc oricare alt masiv muntos al ţării, adăpostind o mare varietate de forme specifice, de suprafaţă şi subterane, multe din ele constituind atractive obiective ce merită din plin a fi introduse în circuitul turistic. Intr-adevăr, aici se întîlnesc numeroase văi cu chei sălbatice, ponoare şi izbucuri, peşteri şi mai ales platouri suspendate cu bazine închise şi văi de doline. Dacă acoperim acest relief variat şi extrem de ciudat cu păduri dese de fag şi stejar şi cu întinse poieni, avem o caracterizare aproape completă a peisajului Munţilor Pădurea Craiului.
- Relieful Munţilor Pădurea Craiului se caracterizează prin creste puţin proeminente, care se destramă adesea în largi platouri carstice. Este un relief haotic, cu creste slab individualizate, orientate în mai toate direcţiile. Aceste trăsături sînt specifice pentru zona centrală şi nord-estică a Pădurii Craiului, adică pentru aproape 80% din suprafaţa masivului.
- Creasta principală, cea care separă cursurile apelor tributare Crişului Repede de cele tributare Crişului Negru este slab evidenţiată în teren. Este vorba de culmea marcată de înălţimile Cîmpul Arsurilor, Pleşa Serghiş, Dealul Varului, Orbării, Dealul Glimeii, Dealul Mare, Culmea Roşiorului (cunoscută şi sub denumirea de Ecleja Roşiorului), Dealul Cărmăzanului, Chicera Buglei, Dealul Ouaşului, Măgura Dosului, Lunca Acră, Hodrînguşa şi Măgura Beiuşele. Creasta, extrem de sinuoasă, are o direcţie generală NV-SE. În cîteva puncte, cum ar fi la Orbării, la sud de Tomnatic, la vest de Zece Hotare şi la sud de Dealul Ouaşului, ea se pierde aproape complet în platouri înierbate, aproape plane. Altitudinea ei creşte treptat spre sud-est, ajungînd să depăşească 1000 m în Hodrînguşa (1027 m) şi Măgura Beiuşele (1004 m).
La nord şi nord-est de creasta principală se desprind cîteva culmi teşite care se termină brusc fie în bazinul Borodului, fie în tăietura puternică formată de cursul superior al Crişului Repede. Dintre ele creasta Dealul Şerbota - Dîmbul Tînăr - Gălăşeni -Ciungul - Dealul Crucii - Coasta Jocarului este orientată NV-SE; creasta Dealul Cărmăzanului - Vîrful Runcului — Dealul Dumbrăvii este orientată NE-SV, ca şi culmea marcată de înălţimile din Dealul Rujetu - Dealul Culmei şi Dealul Hăpătag. Intre aceste ramuri se dezvoltă o serie de platouri carstice înierbate, cu rare pîlcuri de pădure aciuate pe fundul dolinelor, peisaj caracteristic acestor munti.
- Munţii Pădurea Craiului sunt străbătuţi de o reţea hidrografică extrem de dezorganizată, caracteristică regiunilor carstice. Platourile suspendate, constituite numai din calcare şi dolomite, sînt de cele mai multe ori lipsite de cursuri de apă, fapt care ridică problema aprovizionării cu apă în timpul excursiei.
Două mari bazine hidrografice acoperă întreg teritoriul acestui masiv: în nord apele sînt tributare Crişului Repede, iar în sud Crişului Negru. Creasta principală care desparte aceste bazine este orientată NV-SE; ea este jalonată de zone proeminente cum ar fi cele de la Dealul Varului, Dealul Glimeii, Culmea Roşiorului, Măgura Dosului, Hodrînguşa şi Măgura Beiuşele.
Crişul Repede cu afluenţii lui - Miniera, Gălăşeni, Mişid, Brătcuţa, Boiul şi Iadul - brăzdează pantele nordice ale masivului.
- Temperatura medie anuală variază între 4 şi 8°C; la Oradea, în zona de şes învecinată masivului, media anuală este de 10,5°C. Precipitaţiile ating valori ridicate (800 - 1000 mm) pentru altitudinile destul de mici ale masivului.
In zonele constituite din calcare, drenajul apei în subsol este foarte rapid; numai rareori, la ploi mari, în jurul sorburilor se formează lacuri temporare, cum ar fi cele de la Runcşor, Toaia şi Pusta Călăţea.
No comments:
Post a Comment