Descriere geografica

Munţii Rarău - Giumalău fac parte din Munţii Bucovinei, fiind situaţi în nordul Carpaţilor Orientali, în bazinele hidrografice superioare ale Moldovei şi Bistriţei. Această mică grupă de munţi, din partea central-nordică a ţării, se desfăşoară între 47°20'32" şi 47°32'00" latitudine nordică şi între 25°18'00" şi 25°43’00" longitudine estică.
Munţii Rarău - Giumalău sunt mărginiţi spre nord de Depresiunea Campulung Moldovenesc şi de Obcinele Bucovinei, reprezentate de Obcina Mestecănişului şi Obcina Feredeului, spre est de Obcina Voroneţului, iar spre sud-est de Munţii Stanişoarei.

În sudul lor se află Munţii Bistriţei; în sud-vest Depresiunea Ţara Dornelor, străjuită de masivul vulcanic al Călimanului; în vest Obcina Suhardului şi Munţii Bîrgăului, iar spre nord-vest se profilează la orizont crestele alpine ale Munţilor Rodnei.Munţii Giumalău, împreună cu culmile aferente, fac parte din munţii cristalini ai Bistriţei Aurii.Culmea principală este alcătuită dintr-o serie de munţi ale căror vîrfuri trec, în mod obişnuit, de altitudinea de 1600 m, înşiruindu-se unul după altul, pe un aliniament general cu direcţia NV-SE:

muntele Alunu cu vîrful Alunu (1665 m); muntele Chilia, alcătuit, de fapt, din Chilia Mică (1631 m) şi Chilia Mare (1641 m); muntele Stegile cu vîrful Stegile (1750 m); muntele Giumalău cu vîrful Giumalău (1857 m), reprezentînd cea mai mare altitudine din aceşti munţi.

Întreaga culme, de la Alunu, în nord-vest, la Giumalău, în sud-est, îşi datorează masivitatea şi altitudinile mari rocilor dure ale dyck-ului porfiroid, adică porfiritelor, cuarţitelor şi calcarelor cristaline. Dyck-ul porfiroid se continuă şi la sud de Cheile Bistriţei (sau Cheia Zugrenilor), în Munţii Bistriţei, alcătuind munţi şi vîrfuri semeţe, că: Pietrosu Bistriţei (1791 m), Bogolinu (1748 m), Bîtca Prislopului (1664 m), Jireapănu (1607 m), Piatra Gruiului (1408 m) ş.a.

Toate vîrfurile de pe dreapta Bistriţei sînt uşor de văzut şi recunoscut de pe vîrful Giumalău, de la care pînă la Pietrosu Bistriţei, de exemplu, în linie dreaptă, sînt aproape 8 km.

Din culmea principală se desprind, radiar, o serie de culmi care alcătuiesc două trepte distincte. Prima treaptă este situată la altitudini de 1400 - 1500 m, fiind alcătuită din: spre nord - muntele Văcăria, între pîrîul Chilia şi Pîrîul Frumos, cu vîrfuri de 1515 m şi 1410 m, care prin Piciorul Văcăriei se întinde pînă la valea Putnei; muntele Tiniş, între Pîrîul Frumos şi Pîrîul Tiniş, cu altitudine maximă în vîrful Tiniş (1472 m); spre răsărit - muntele Zmîrzii, avînd 1 442 m în vîrful omonim; spre vest - munţii Strunga, Sapele, Sterparu, cu vîrful Muchia Sterparului (1451 m), Poiana Ciungilor, pe unii din aceştia întinzîndu-se cele mai mari poieni din întregul masiv, ca Poiana Strungii (1382 m), Poiana Sapele (1440 m), Poiana Ciungilor (1513 m); spre sud -Bobeica (1451 m), şi Bîtca Neagră (1439 m).

Cea de a doua treaptă este alcătuită din culmi situate la altitudini de 1200 - l300 m, formînd bordura exterioară a întregului masiv, dintre care amintim: Muntele Lat, cu 1233 m în vîrful Piciorul Lat, Obcina Mare, Muntele Oala (1334 m), Muntele Arşiţa (1323 m), spre vest; Obcina Mică (1322 m), Obcina Mare (1243 m), Muntele Mesteceni (1256 m), Bîrnărelu (1322 m), Drăncani (1231 m), Arşiţa (1288 m) etc., spre sud. Şi pe această treaptă se remarcă numeroase şi mari poieni, cum sînt: Poiana Fierului, Poiana Iţcani, Poiana Penteni, Poiana Ticşeni, Poiana Obcina Mică.

Relieful Rarăului este dominat de platoul propriu-zis, a cărui frumuseţe peisagistică este dată de prezenţa unei serii de înălţimi impunătoare care-l străjuiesc: vîrful Rarău (1651 m), Pietrele Doamnei (1634 m), Piatra Zimbrului (1627 m), Piatra Şoimului (1470 m) şi Colţii Tihăraiei (1450 m) spre vest, Popii (sau Popchii) Rarăului (1628 m) aproximativ în partea centrală, apoi vîrfurile Todirescu (1487 m) şi Arşiţa Rea (1324 m) spre est şi sud-est.

Spre nord-vest de platoul propriu-zis al Rarăului se desfăşoară o culme impunătoare, la rîndul său, alcătuită dintr-o succesiune de munţi care încep de la vîrful Gura Plaiului (1308 m), ale căror înălţimi cresc de la 1250 m în nord, la 1577 m în sud şi care poartă denumirea de Munceii Rarăului sau Munceii înşiraţi. Pe versantele de vest ale acestora trece unul din frumoasele trasee de la Cîmpulung Moldovenesc la Rarău.

Între vîrfurile Rarău şi Todirescu se află, spre nord, binecunoscutul abrupt al masivului, cu pereţi pînă la 700 m înălţime, care rivalizează cu abruptul Ocolaşului Mare din Ceahlău, al Hăghimaşului şi chiar cu acela al Bucegilor. Microrelieful abruptului are, în general, un aspect ruiniform, cu turnuri şi piramide, cleanţuri, pereţi şi hornuri verticale.