Muntii Persani-Asezare si descriere:

Muntii Persani închid la vest Tara Bîrsei si se prezinta ca o punte între Carpatii Orientali, din care fac parte, si Carpatii Meridionali. Tocmai din aceste motive exista mai multe opinii privind separarea lor de muntii cu care se învecineaza la nord si la sud, în vreme ce delimitarea lor spre vest si est este precisa. Cuprinsi între meridianele de 25°15' si 25°40' longitudine estica si paralelele de 45°35' si 46°15' latitudine nordica, acesti munti se întind pe o suprafata de cca 1000 km2. 

Valea Sinca, continuata cu cea a Bîrsei, desparte la sud Muntii Persani de masivele Fagaras si Piatra Craiului. La nord, Persanii par a fi o prelungire a Muntilor Harghita, de care îi separa totusi aliniamentul ce porneste de la comuna Meresti, trece pe la sud de localitatea Lueta, peste vaile Vîrghisului si Cormosului, pîna la confluenta acestuia din urma cu Valea Fierarului. Limita lor estica se situeaza de-a lungul depresiunii Tarii Bîrsei (Culoarul Maierus), continuata cu cea a Baraoltului, iar cea vestica este data de catre depresiunile Tarii Oltului (Fagarasului) si Homoroadelor.Asezari ca Hoghiz,Fîntîna,Cuciulata,Comana de Sus, Venetia de Sus,Grid, Persani,Sinca Veche,plasate pe rama vestica,si Augustin,Ormenis,Apata,Maierus,Crizbav,de pe latura estica,subliniaza aceste limite.

Munţii Perşani se caracterizează prin altitudine şi energie de relief reduse; frecvente depresiuni şi înşeuări, unele utilizate din vechime ca pasuri; glacisuri şi terase la periferia masivului sau în depresiunile interioare. Înălţimea medie de 800-1000 m corespunde unei suprafeţe de netezire numită de N. Orghidan - Poiana Mărului, după localitatea unde ea este tipică. Puţine culmi (Măgura Codlei -1292 m, Vîrful Cetăţii-1 104 m), martori ai altei suprafeţe de netezire mai veche de 1100-1300 m, sculptată în calcare şi conglomerate, depăşesc nivelul general (800-1000 m).Perşanii domină dealurile înconjurătoare cu 100-150 m, deosebindu-se de ele prin litologie, energia reliefului şi peisajul specific de păduri întinse şi poieni.

Tipul de roci şi de relief, variaţiile locale ale altitudinii, prezenţa văilor adînci şi a depresiunilor transversale au determinat împărţirea Munţilor Perşani în trei sectoare: Perşanii de sud, Perşanii centrali şi Perşanii de nord.