Trasee turistice si obiective:

1.Codlea (565 m) - Magura Codlei (1292 m) –Dumbravita (520 m)

Marcaj: Codlea – Magura Codlei, triunghi rosu; Magura Codlei - drumul Carierei –Dumbravita, cruce albastra

Diferenta de nivel: 770 m.

Timp de parcurs: 5-5½ ore

2.Codlea (565 m) - Cetatea Neagra (913 m)

Marcaj: triunghi albastru

Diferenta de nivel: 350 m

Timp de parcurs: 2¼ ore

3.Codlea (565 m) - Complexul turistic Codlea (620m)

Marcaj: triunghi galben

Diferenta de nivel: 180 m

Timp de parcurs: 1 - 1/2 ora

4.Dumbravita (520 m) - Vîrful Plesita (860 m) -Valea Hamaradia – Vladeni (540 m)

Marcaj: punct albastru

Diferenta de nivel: 340 m

Timp de parcurs: 6 - 6½ ore

5.Rotbav (500 m) - Valea Seaeti - Cetatea Eroilor (999 m) - Vîrful Cetatii (1 104 m)

Marcaj:punct rosu

Diferenta de nivel: 600 m

Timp de parcurs: 3½ - 4 ore.

6.Crizbav (570 m) - Valea Crizbavului - Vîrful Cetatii (1 104 m)

Traseu nemarcat

Diferenta de nivel: 530 m

Timp de parcurs: 4 ore

7.Fîntîna Alba (620 m) pe DN 13 - Piscul Înalt (941 m) - Muntele Negru (967 m) - Defileul Oltului - Racos (480 m)

Marcaj: Fîntîna Alba - Defileul Oltului - cruce albastra; Defileul Oltului - Racos - punct galben

Diferenta de nivel: 480 m

Timp de parcurs: 8 - 9 ore

8.Muntele Negru - Pestera Tolvajos (700 m) (ramificatie din traseul nr. 7)

Marcaj: banda albastra

Diferenta de nivel: 120 m Timp de parcurs: 1/2 ora.

9.Racosul de Sus (475 m) - Valea Rica - Defileul Oltului de la Racos (460 m)

Marcaj: cruce albastra

Diferenta de nivel: 340 m

Timp de parcurs: 5- 6 ore

10.Racosul de Sus (475 m) - Pasul Hoghimas (670 m) - Vîrful Dugau (1011 m) - Cheile Vîrghisului (590 m)

Marcaj; cruce albastra

Diferenta de nivel: 520 m

Timp de parcurs: 9-10 ore

11.Vîrghis (495 m) - Cheile Vîrghîsului - Meresti (560 m)

Marcaj: Virghis - Cheile Vîrghisului, triunghi rosu; Cheile Vîrghisului - Meresti, nemarcat

Diferenta de nivel: 275 m

Timp de parcurs: 6-6½ ore

Cetatea Eroilor (altitudine 999 m) 

- este amplasata în zona cea mai stîncoasa a Persanilor centrali. Accesul se face pe o punte îngusta, aruncata peste o crapatura lata de 6-7 m si adînca de 8-10 m. Pozitia este excelenta. O priveliste impunatoare se deschide spre Valea Oltului si Depresiunea Bîrsei. Localnicii povestesc ca ar fi existat o galerie de acces catre stînca pe care se afla cetatea, pornind de la baza muntelui sau chiar de lînga Crizbav. Unii batrîni afirma ca ar exista un tunel de legatura între Cetatea Eroilor si Cetatea Feldioara, aflata la aproximativ 12 km. Cercetarile facute pe teren si din avion n-au confirmat legenda, dar în stînca impunatoare pe care se afla cetatea, la baza sa, a fost identificata intrarea unei grote si o cale de acces spre cetate, acum astupata. Pe aceasta cale aparatorii din cetate puteau iesi în afara ei, în spatele asediatorilor. Se pare ca cetatea a facut parte din sistemul de semnalizare, cu foc noaptea, si cu fum ziua, aflat pe vîrfurile cele mai înalte, pentru înstiintarea patrunderii dusmanilor în tara. 

Cheile Varghisului:

- Dupa ce au strabatut o vale larga cu versante domoale si formatiuni geologice impermeabile, apele Varghisului sectioneaza zona calcaroasa de la Meresti si pe o lungime de peste 3 km meandreaza între pereti verticali de peste 200 m. Pe versante se întalnesc numeroase “turnuri", conuri de grohotis instabil care coboara pîna în albie, arcade, precum si resturi de pesteri distruse. Albia raului este încarcata cu resturi de stanci prabusite din pereti si bolovani adusi de apa. În chei exista patru nivele de eroziune aflate la 5 m, 20 m, 40 m si 100 m deasupra albiei. Apele rîului intra treptat în subteran prin trei ponoare la cca 1 km aval de intrarea în chei, revin la suprafata prin resurgenta de sub dolina, reintra partial din nou în subteran la numai 300 m si restabilesc debitul rîului la suprafata, la iesirea din chei, prin resurgenta numita ,,Rasaritul Apei". Au fost identificate peste 70 pesteri, cele mai multe mici de 10-30 m, unele de 200-300 m, iar cea mai mare de 1 500 m . Cheile sunt accesibile cu piciorul vara si iarna, prezinta uneori tapsane înierbate, unde se poate campa în bune conditii.

Pestera Mare de la Meresti (Homorod-Almas sau Pestera nr. 14) din Cheile Vîrghisului:

- A fost descrisa prima data în anul 1767. Se afla pe malul stîng în dreptul celei de a treia treceri peste rîu, la 18 m diferenta de nivel fata de apa. Intrarea principala este de 12x6 m, iar accesul este usurat de scari metalice. Lungimea galeriilor este 1 500 m. Dispunerea galeriilor este prezentata în schita anexa.

Cîteva date: pestera fosila, temperatura cca 10°C, fauna bogata si variata, s-au gasit vestigii ale omului preistoric (vase de lut instrumente din os si silex) precum si oase de animale din era cuaternara, loc de refugiu temporar al localnicilor (urmele zidului de la intrarea pesterii), au fost extrase mari cantitati de guano. Pestera se compune dintr-un complex de sali si galerii în zona intrarii, galeria principala (cu numeroase blocuri de piatra prabusite), sala mare (60 x 40 m si 25 m înaltime, blocuri prabusite, movile de guano proaspat, colonii permanente de lilieci), galena secundara (multe formatiuni concretionare, încheiata cu un etaj superior), galeria de legatura. Este vizitabila cu mijloace de iluminare si îmbracaminte de protectie.

Stînca Minunilor:

- Sub acest nume este cunoscut peretele în care se afla cele doua intrari ale Pesterii Mari de la Meresti si în care s-au initiat 3 trasee pentru practicarea alpinismului - Traseul Santinela Pesterii, Traseul Marius si Surplombele Pesterii Mari .

Pestera Calului:

- se afla pe malul opus al rîului aproape vizavi de Pestera Mare (la 60 m în amonte). Este cunoscuta si sub numele de Pestera nr. 8 din Cheile Vîrghisului. Situata la numai 6 m de nivelul apei, are doua intrari, cea principala de 10x7 m usor vizibila din poteca. Galeriile totalizeaza 220 m (a se vedea schita anexa). Pestera se compune din trei galerii: cea care porneste de la intrarea principala, fara formatiuni concretionare, o galerie perpendiculara pe prima (de legatura), în care se gasesc concretiuni doar dupa ce s-a depasit zona cu înaltime minima (0,60 m), si galeria finala (secundara), îngusta si cu numeroase formatiuni Au fost descoperite resturi de ceramica neolitica si oase fosile. Este vizitabila cu mijloace de iluminare si echipament de prptectie.

Pestera de sub Dolina:

- se afla pe malul drept al rîului între a sasea si a saptea trecere a potecii, în apropierea resurgentei de sub Dolina Se poate identifica si în functie de Pîrîul Cîmpului de Piatra. O poteca de cca 150 m în urcus ne duce la peretele de calcar unde se afla intrarea, situata lateral spre stînga la 72 m diferenta de nivel fata de rîu. Este cunoscuta si sub numele de Pestera nr. 9 din Cheile Vîrghisului. Este o pestera fosila cu intrarea de 3x1,30 m si lungimea galeriilor însumînd 300 m. Sistemul de galerii este complicat (a se vedea schita anexa), are o galerie principala si cîteva secundare, paralele, cu bogate formatiuni concretionare. Temperatura 6C. Este posibila vizitarea cu mijloace de iluminat si echipament de protectie.