Rezervaţia complexă este situată în centrul zonei de calcare jurasice şi cretacice din nordul Banatului, unde se află minunatele chei ale Nerei şi afluenţilor săi care împreună cu unele encrave rar întîlnite, cum este cea a Beuşniţei situată în sălbaticul platou calcaros al cărui vîrf Pleşiva-atinge înălţimea de 1144 m.
Aceste minunate comori naturale sunt astăzi ocrotite pe o suprafaţă de circa 3368 ha, în care cheile Nerei se întind pe o lungime de 28 km. Cheile Nerei sunt bine cunoscute turiştilor. Alte zone impresionante sub aspect peisagistic sunt: Cheile Minişului cu izbucul Bigăr; Cheile Şuşarei, Valea Beuşniţei cu lacul Ochiul Beiului, cascadele Beuşniţei, Valea Golambului, izlazurile pe colinele de langă Bozovici, Lăpuşnicul Mare şi Moceriş.
În Valea Beuşniţei şi Cheile Nerei sunt caracteristice asociaţiile de vegetaţie relictară: pădurile de fag cu aluni turcesc (Corylus columa), liliac (Syringa vulgaris), mojdreanul (Fraxinus ornus) şi cărpiniţa (Carpinus orientalis); se remarcă numărul mare de specii sudice, frecvenţa destul de ridicată a unor specii rare ca: Ruscus aculeatiis, Ruscus hypoglossus.
In aceasta zona se gasesc numeroase specii endemice importante pentru flora României ca: Athamanta turbitt hungarica, Rubus banaticus, Dianthus giganteus banaticus, Sorbus bor-basii, Linum umnerve, Thymus dacicus, Ranunculus flabellifolius, Cardamine glanduligera.
Sub aspect fitogeografic flora regiunii include 18 specii mediteraneene, 87 submediteraneene, 58 balcanice, 11 atlantic-mediteraneene, 14 pontice, 5 ponto-balcanice, 4 ponto-panonice.
Una dintre caracteristicile florei Munţilor Aninei este coborarea unor elemente montane la altitudini joase, fapt explicabil prin relieful muntos al zonei. Un total de 11 specii, între care Fagus sylvatica, Daphne mezerum, Taxus baccata, Pteridium aquilinum, Saxifraga aizoon, Selaginella helvetica, cresc la unele dintre cele mai joase staţiuni din ţară. Dar tot din aceasta zonă anumite specii termofile cresc la altitudini relativ mari (de exemplu: Syringa vulgaris, Fritillaria montana şi cele două specii de Ruscus). Una dintre rarităţile florei României,alunul turcesc (Corylus. colurna) atinge abundenţa maximă din ţară în Valea Beuşniţei.
Fauna terestra include o serie de clemente sudice (mediteraneene, balcanice sau caucaziene, între care unele rare: şapte gasteropode (Zenobiella incarnata, Z. rubiginosa, Z, umbrosa, Vitrea diaphana, Daudebardia lungi, Limax tigvenius, Acme banatica), trei chilopode (Strigamia banatica, Insigniporus acunaeli, Lithobius hurzenladicns icardaranns) patru coleoptere carabide (Cărăbuş kollari, C. ulbrichi-jartuosus, C. coriaceus banaticus, C. coriaceus subrugosus).
Alte nevertebrate caracteristice sau rare sunt: scorpionul (Euscor-pius carpathicus), cinci Ortoptere dintre care amintim pe Odontopisma montana (endemic în sudul Banatului), precum şi araneele megalo-morfe, Atypus affinis şi Nemesia cementaria, avînd afinităţi tropicale.
Herpetofaima include nouă reptile şi nouă amfibieni, între care Lacerta viridis, L.muralis şi Vipera ammodytes, specii termofile. Şarpele orb -Anguis fragilis colchicus este frecvent în păduri.
În bazinul inferior al Nerei se mai întalnesc Lacerta tuarica, L. praticola, Coluber jugularis caspius. Un interes deosebit îl reprezintă fauna acvatică a Nerei şi a principalilor săi afluenţi. Peştele Cobitis elongata (fîsa mare) relict preglaciar în fauna Europei se întalneşte la noi numai în Nera. Cele expuse mai sus, justifică pe deplin necesitatea înfiinţării Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa cu o suprafaţă totală de 45.561 ha, din care 6.292 ha reprezintă rezervaţia integrală.
No comments:
Post a Comment