Muntii Oas, Gutai, Tibles: Trasee, Localitati si rezervatii.

Muntii Oasului, Gutaiului, Tiblesului fac parte din grupa Nordica a Carpatiilor Orientali si au ca particularitate rocile vulcanice din care sunt formati lucru mai rar intalnit in Carpati. Sunt situaţi în nord-vestul Carpaţilor Orientali, în cadrul lanţului munţilor vulcanici, între Tisa si Depresiunea Maramureş la nord, Munţii Rodnei la est, Raul Tur, Depresiunea Lapusului si Depresiunea Copalnic la sud.

Zone de acces:

Baia Sprie 372m - constituie punctul principal de plecare spre zona Mogosa - Creasta Cocosului, de aici fiind accesibila si zona Chiuzbaia - vf.Ignis.

Cavnic 576m - este punctul de plecare pentru traseele spre Mogosa si vf. Gutai.

Firiza 414m - constituie principalul punct de acces spre traseele din bazinul superior al Firizei, si statiunea Izvoare sau vf.Pietroasa.

Chiuzbaia - constituie punctul de plecare al traseelor spre vf.Ignis.

Baita 223m - este punctul de plecare al traseelor nemarcate din bazinul Baitei si vf.Pietroasa.

Cicarlau 161m; Ilba 153m; Sabisa 150m -  reprezinta puncte de acces spre traseele nemarcate din partea de sud-vest a Gutaiului.

Localitati din depresiunea Maramuresului:

Sighetu Marmatiei 280m - constituie principalul punct de plecare spre celelalte localitati de acces din depresiunea Maramuresului; accesibil pe linia ferata Salva Viseu-Sighetu Marmatiei, legat prin curse auto de Baia Mare, Negresti-Oas, Satu Mare, Viseu de Sus, Borsa; de aici pornesc traseele spre Agris-Creasta Pietrii.

Sapanta 270m - este punctul de plecare spre Poiana Lungă - Vf.Pleşca Mare - Staţiunea Izvoare spre zona Iezerul Mare, Creasta Pietrii, Cheile Tatarului.

Desesti 440m - constituie punct de plecare spre Piatra Tisei - Iezerul Mare - Cheile Tatarului.

Localitati din depresiunea Oasului:

Negresti-Oas 240m - reprezinta principalul punct de plecare spre traseele de pe valea Turului si valea Talna Mare.

Huta-Certeze 280m - reprezinta punctul de plecare al traseului de pe valea Raului, denumita si Valea Rea,spre cantonul silvic Salatruc si vf.Rotunda.

Rezervatii ocrotite:

Rezervaţia geologică Creasta Cocoşului - ocroteşte lama stîncoasă, zimţată, de cca 60 - 80 m inăiţime,cu creneluri ce afectează atît creasta, cît şi versanţii.Constituită din andezite cu piroxeni,amfiboli şi biotit, ca şi întreg platoul înalt al Gutîiului, Creasta Cocoşului reprezintă un contrafort sculptat de eroziunea subaeriană exercitată pe flancuri, un martor de eroziune avansat spre zona piemontană.Suprafaţa de 50 ha a rezervaţiei include şi o parte a vegetaţiei subalpine ce mărgineşte Creasta Cocoşului.

Rezervaţia fosiliferă Chiuzbaia - este situată la baza Vf. Igniş, între Valea Plopilor şi stînca numită Biserica lui Spiridon,fiind ocrotite depozitele diatomitice,în alternanţă cu straturi de cenusă vulcanică, cu numeroase impresiuni de frunze. Aceste depozite s-au format într-un lac înconjurat de o pădure deasă. Impresiunile de frunze indică o pădure cu specii de stejar (Quercus), arin (Alnus), fag (Fagus), paltin (Acer), castan, pe lîngă care se mai găseau mesteceni (Betula), carpeni (Carpinus), Giyptostrobus, Liriodendron, Magnolia, Finus, Ulmul etc., ceea ce arată că este vorba de o pădure dezvoltată intr-un climat temperat, dar mai cald decît cel actual.Flora fosilă de la Chiuzbaia este una dintre cele mai bogate şi mai bine conservate flore plincene din Romania - fiind identificate 120 de specii fosile, din care 32 pentru prima oară în Romănia, 6 pe plan mondial şi 3 varietăţi noi.

Cheile Tătarului - rezervaţia are o suprafaţă de 15 ha, cuprinzînd cheile cu o lungime de circa 700 m, săpate de Valea Brazilor în lave andezitice.Versantul vestic al văii este aproapc vertical, cu surplombe cel estic fiind împădurit, intercalat cu zone de grohotişuri şi rare ţancuri stîncoase. Mlaştina Poiana Brazilor este ocrotită pe o suprafaţă de 4 ha, fiind împădurită cu molizi, apărînd şi pîlcuri de jnepeni (Pinus montana mugo) şi ienuperi, avînd şi un strat de muşchi de turbă (Sphagnum sp.). Se consideră că jnepenii apar aici la cea mai joasă altitudine (970 m) din Carpaţii romăneşti; Tăul Morăreniîor, lac de baraj natural situat la nord de Vf. Gutîi, are o suprafaţă de 4300 m2 şi o adîncime maximă de 20 m. Este ocrotită o suprafaţă de 20 ha, prezentînd interes atît flora din zona înconjurătoare, cît şi apa lacului, în care au fost identificate mai multe specii de alge,între care şi o nouă specie denumită Cylindrocystis brebissonii, după numele satului Breb din apropiere. Rezervaţia prezintă interes şi prin fauna prezentă cît şi prin peisaj; Lacul Albastru este situat pe versantul de sud-vest al Dealului Dosul Minei de la Baia Sprie,avînd un diametru de cca 40 m şi o adîncime de 4 m. Lacul s-a format prin surparea unor galerii de mină,apa fiind mineralizată prin spălarea haldelor înconjurătoare. Culoarea caracteristică verde-albăstrui a apei este imprimată de prezenţa ionilor de cupru şi a trioxidului de sulf. Dintre speciile declarate monumente ale naturii, pe teritoriul Munţilor Gutîi pot fi întîlnite: bulbucii de munte (Trollius europaeus), cocoşul de munte (Tetra urogalius), acvila ţipătoare (Aquila pomarina), bufniţa (Bubo bubo).

Trasee turistice:

1. Pasul Sîmbra Oilor -Vf. Rotunda - Poiana Lungă

Marcaj:punct albastru

Durata traseu: 9 - 11 ore

2. Poiana Lungă - Vf. Pleşca Mare - Staţiunea Izvoare

Marcaj: numai între Vf. Breze şi staţiunea Izvoare triunghi rosu

Durata traseu: 8 - 10 ore

3. Izvoare - Vf. Gutîi - Pasul Neteda

Marcaj:triunghi rosu între Valea Vlăşinescu - Poiana Borişte;banda rosie între Vf. Igniş - Creasta Cocoşului     

Durata traseu: 9 - 11 ore

4. Baraj Firiza - Poiana Cocoşului - Vf. Pleştioara - Culmea Iricău - Baia Mare

Marcaj: triunghi rosu între izvorul mineral “Matei" şi gura Văii Romane;cruce albastra între Vf. Pleştioara şi Baia Mare    

Durata traseu: 6 - 7 ore

5. Baia Mare - Valea Usturoiului - Vt. Pleştioara - Poiana Ulmoasa - Şaua Frăsîneasa

Marcaj: banda rosie pînă în Vf. Pleştioara; în continuare, traseu nemarcat 

Durata traseu: 6 - 8 ore

6. Baraj Firiza - Valea Romană - Vf. Pleştioara - Dealul Florilor - Baia Mare

Marcaj: triunghi rosu între Baraj Firiza şi Vf.  Pleştioara; banda galbena între Vf.  Pleştioara şi Baia Mare 

Durata traseu:  4 - 5 ore

7. Baia Mare - Lacul Bodi (Ferneziu) - Piatra Şoimului - Dealul Florilor - Baia Mare

Marcaj: triunghi albastru pînă la Piatra Şoimului, apoi banda albastra, dublată de sub Vf. Văratici de banda galbena (traseul 6) pînă în Baia Mare.   

Durata traseu: 5 - 6 ore

8.Firiza - Valea Roşie - Poiana Soci - Izvorul mineral Luna - Şes

Traseu nemarcat pînă sub Vf. Frăsîneasa; în continuare, marcaj triunghi rosu pînă în Poiana Soci; de aici, marcaj banda rosie pînă la Izvorul mineral Luna - Şes    

Durata traseu: 4 - 5 ore

9. Baia Sprie - Lacul Bodi - Vf. Mogoşa - Şaua Ciurca - Lacul Bodi 

Marcaj: banda rosie între Baia Sprie-Lacul Bodi; triunghi albastru între Lacul Bodi - Vf. Mogoşa şi triunghi galben între Lacul Bodi şi cantonul I. 

Durata traseu: 6½ - 8 ore.

10. Baia Sprie - Valea Borcutului - Lacul Albastru - Chiuzbaia - Valea Jidovoaia

Marcaj: punct galben     

Durata traseu:  2½ - 3½ ore

11. Negresti Oaş - Păstrăvăria Tur - Piciorul Buiana - Poiana Buiana - Cantonul silvic Sălătruc
Marcaj: punct rosu     

Durata: 5½ - 6½ ore

12. Negreşti Oas - Valea Talna Marc - Izvorul mineral Luna - Vf. Pictroasa - Izvorul mineral Luna

Marcaj:cruce rosie pînă în Vf. Pietroasa; cruce albastra între Vf. Pietroasa şi Izvorul mincral Luna Durata: 7 - 8 ore